Teste grila - Școala Postliceală Sanitară - Tehnologie farmaceutică - Test Grila Online

Testul grila online il gasiti aici (trebuie sa fiti inregistrat).

1.    Conform FR X comprimatele sunt:
a)    preparate farmaceutice solide folosite ca atare sau divizate in doze unitare
b)    preparate farmaceutice solide obtinute prin comprimarea unui volum constant de substante active asociate sau nu cu substante auxiliare
c)    preparate farmaceutice solide constituite din particule de forma neregulata, vermiculara, cilindrica sau sferica.

2.    Comprimatele pentru administrare orala:
a)    se dizolva in prealabil in apa
b)    se mentin in gura
c)    se inghit

3.    Comprimatele pentru administrare bucala:
a)    se mentin in gura
b)    se dizolva in apa
c)    se inghit

4.    Comprimatele pot fi:
a)    operculate si durate
b)    acoperite si neacoperite
c)    gelatinoase moi si gelatinoase dure

5.    Avantajele pe care le ofera comprimatele sunt:
a)    administrare comoda, usoara
b)    resorbtie mai lenta
c)    dezagregare in tractul gastrointestinal

6.    Dezavantajele comprimatelor sunt:
a)    in raport cu pulberile sunt mai expuse la actiunea agentilor atmosferici
b)    ocupa spatiu redus
c)    conservare dificila datorita suprafetei mari de contact
d)    in comparatie cu pulberile,  resorbtia medicamenteleor este mai lenta

7.    Dupa numarul substantelor active, comprimatele se clasifica astfel:
a)    comprimate pentru uz intern, comprimate pentru uz extern
b)    comprimate perorale, comprimate de mestecat
c)    comprimate simple, comprimate compuse

8.    Dupa solubilitatea in apa a substantelor active exista:
a)    comprimate de mestecat, comprimate perorale
b)    comprimate cu substante solubile, comprimate cu substante insolubile
c)    comprimate orale, comprimate pentru uz externa

9.    Dupa calea de administrare exista:
a)    comprimate simple, comprimate compuse
b)    comprimate orale, comprimate pentru uz parenteral
c)    comprimate pentru uz intern, comprimate pentru uz extern

10.    Dupa modul de intrebuintare exista:
a)    comprimate perorale, orale, pentru uz parenteral, pentru uz extern
b)    comprimate simple, comprimate compuse
c)    comprimate pentru uz intern, comprimate pentru uz extern

11.    Comprimatele perorale cuprind:
a)    comprimate hipodermice, comprimate sublinguale
b)    comprimate de mestecat, comprimate cu actiune prelungita, comprimate efervescente
c)    comprimate sublinguale, comprimate bucale

12.    Din grupa comprimatelor orale fac parte:
a)    comprimatele sublinguale, comprimatele bucale
b)    comprimatele de mestecat, comprimatele hipodermice
c)    comprimate oftalmice, comprimate vaginale, comprimate uretrale, conurile dentare

13.    Comprimatele pentru uz parenteral cuprind:
a)    comprimate pentru uz extern, comprimate pentru solutii de uz extern
b)    comprimate oftalmice, comprimate vaginale, comprimate uretrale
c)    comprimate hipodermice, comprimate subcutanate

14.    Din grupa comprimatelor pentru uz extern fac parte:
a)    comprimatele hipodermice, comprimatele subcutanate
b)    comprimate sublinguale, comprimate bucale
c)    comprimatele oftalmice, comprimatele vaginale, comprimatele uretrale

15.    Comprimatele efervescente produc efervescenta datorita:
a)    asocierii unui acid cu un acid
b)    asocierii unui acid cu o baza
c)    nu este necesara asocierea

16.    Substantele auxiliare utilizate in prepararea comprimatelor sunt:
a)    diluanti, aglutinanti, dezagreganti, lubrifianti, coloranti
b)    agenti solubilizanti, stabilizanti, corectori de pH
c)    emulgatori naturali, emulgatori sintetici, emulgatori semisintetici

17.    Excipientii diluanti folositi in procesul de comprimare sunt:
a)    gelatina, celuloza microcristalina, acidul stearic
b)    lactoza, amidonul, glucoza, zaharoza
c)    parafina, unt de cacao, acidul stearic

18.    Rolul excipientilor aglutinanti este de a :
a)    completa masa comprimatelor la o anumita greutate
b)    usura dezagragarea comprimatelor
c)    mari coeziunea particulelor pulberii si pentru a creste coeziunea granulelor in timpul comprimarii

19.    Timpul de dezagregare (durata maxima oficializata) pentru comprimate este:
a)    15 minute
b)    30 minute
c)    1 ora

20.    Timpul de dezagregare (durata maxima oficializata) pentru drajeuri este:
a)    15 minute
b)    1 ora
c)    30 minute

21.    Substanta  dezagreganta cel mai des utilizata in dezagregarea comprimatelor este:
a)    glucoza
b)    acidul alginic
c)    amidonul

22.    Excipientii lubrifianti au rolul de a:
a)    evita aderarea si lipirea materialului de matrita
b)    mari timpul de dezagregare a comprimatelor
c)    completa masa comprimatelor la o anumita greutate

23.    Colorantii pentru uz farmaceutic trebuie sa indeplineasca uramtoarele conditii:
a)    sa fie insolubili in apa
b)    sa fie eficace in cantitati maximae
c)    sa fie substante chimice bine definite si pure

24.    Aromatizantii se folosesc la prepararea :
a)    comprimatelor pentru uz parenteral
b)    comprimatelor bucale sau celor masticabile
c)    comprimatelor oftalmice

25.    Prepararea comprimatelor se realizeaza prin:
a)    comprimare directa, comprimare prin intermediul granularii
b)    prepararea masei gelatinoase, obtinerea, umplerea, inchiderea
c)    metoda imersarii

26.    Comprimatele sublinguale trebuie sa se dizolve in:
a)    10 minute
b)    5-30 minute
c)    20-60 minute

27.    Comprimatele hipodermice:
a)    se prepara antiseptic
b)    sunt insolubile in apa
c)    nu sunt inerte din punct de vedere farmacodinamic

28.    Conform FR X comprimatele efervescente trebuie sa se dizolve sau sa se disperseze in apa in cel mult:
a)    1 minut
b)    5 minute
c)    15 minute

29.    In functie de locul de actiune, comprimatele acoperite se clasifica astfel:
a)    gastrosolubile, enterosolubile
b)    drajeuri, comprimate filmate
c)    comprimate acoperite, comprimate filmate

30.    Dupa modul de preparare, comprimatele acoperite se clasifica astfel:
a)    enterosolubile, gastrosolubile
b)    comprimate simple, comprimate compuse
c)    drajeuri, comprimate acoperite, comprimate filmate

31.    Comprimatele acoperite se pot prepara prin:
a)    operatia de drajefiere clasica, acoperirea prin comprimare
b)    comprimarea directa, comprimarea prin intermediul granularii
c)    modelare manuala, picurare, turnare in tipare

32.    Predrajefierea este operatia care consta in:
a)    aplicarea unui strat compact de zahar ce formeaza “ corpul drajeului”
b)    lustruirea drajeurilor
c)    invelirea samburilor cu un strat izolator

33.    Conform FR X comprimatele acoperite trebuie sa se dezagrege in solutie acida de pepsina in cel mult:
a)    15 minute, daca nu se prevede altfel
b)    1 ora, daca nu se prevede altfel
c)    30 minute, daca nu se prevede altfel

34.    Conform FR X comprimatele acoperite enterosolubile trebuie sa se dezagrege in solutie alcalina de pancreatina in cel mult:
a)     15 minute, daca nu se prevede altfel
b)    30 minute, daca nu se prevede altfel
c)    60 minute, daca nu se prevede altfel

35.    Comprimatele administrate pe cale bucofaringiana se numesc:
a)    comprimate oromucozale sau bucofaringiene
b)    comprimate acoperite, neacoperite
c)    inserte oftalmice

36.    Comprimatele gastrorezistente sunt comprimate cu:
a)    eliberare accelerata
b)    eliberare intarziata
c)    eliberare directa

37.    Din grupa comprimatelor bucofaringiene fac parte:
a)    comprimatele vaginale
b)    comprimatele oftalmice
c)    comprimatele de supt (pastilele)

38.    In functie de forma lor, comprimatele se clasifica in:
a)    comprimate cu substante active, comprimate simple
b)    comrpimate simple, comprimate compuse
c)    comprimate rotunde, ovale, patrate, hexagonale

39.    Comprimatele cu eliberare prelungita se mai numesc:
a)    comprimate efervescente
b)    comprimate retard
c)    comprimate clasice

40.    Comprimatele de supt se mai numesc:
a)    pastile
b)    comprimate de mestecat
c)    comprimate alveolare

 Bibliografie:
 
TEHNOLOGIE FARMACEUTICA - manual pentru studenti si asistenti de farmacie
Editura “Carol Davila” Bucuresti 2005
Dumitru Lupuleasa
Cornelia Fica


TEHNOLOGIE FARMACEUTICA Volumul 3
Editura Polirom Bucuresti 2009
Iuliana Popovici
Dumitru Lupuleasa