Testul grila online il gasiti aici (trebuie sa fiti inregistrat).

Q1: Prin metoda Beth-Vincent avem aglutinare in prima si a treia picatura. Atunci carei grupe corespunde sangele examinat:

    a. grupa A(II)
    b. grupa B(III)
    c. grupa 0(I)

Q2: Ce rol are solutia stabilizatoare care este introdusa in flaconul de sange dupa recoltare:

    a. anticoagulant
    b. de conservare
    c. pentru delimitarea celor 3 zone.

Q3: Incazul ulcerului sunt prezente urmatoarele simptome:

    a. durere in epigastru insotita de greturi si varsaturi
    b. senzatia de arsura retrosternala care cedeaza la repaus, transpiratii profunde
    c. greturi, varsaturi, caldura retrosternala.

Q4: Durerea in ulcerul gastric apare:

    a. la 3-4 ore dupa masa
    b. la 30 de minute dupa masa
    c. nu are legatura cu alimentatia.

Q5: Prin metoda Beth-Vincent avem sangele aglutinat in toate cele trei picaturi. Atunci carei grupe corespunde sangele examinat:

    a. grupa 0(I)
    b. grupa B(III)
    c. grupa AB(IV).

Q6: Donatorul universal poate deveni "donator universalpericulos":

    a. cand transfuzam cantitati mici de sange 0(I) unui primitor cu alta grupa
    b. cand transfuzam cantitati mari de sange 0(I) unui primitor cu alta grupa
    c. cand transfuzam cantitati de sange sub 600 ml.

Q7: Hematemeza este:

    a. varsatura sanghinolenta
    b. explectoratie sanghinolenta
    c. scaun sanghinolent

Q8: Accidentele posttransfuzionale prin supraincarcare pot sa apara la urmatorii bolnavi:

    a. bolnavi astenici
    b. bolnavi anemici
    c. bolnavi hipertensivi.

Q9: Transfuzia cu sange integral este recomandata in urmatoarele situatii:

    a. socul prin arsuri
    b. anemia hemofilicilor in criza hemoragica
    c. anemii hipocrome produse prin hemoragii cronice.

Q10: In hemoragia digestiva tratamentul de urgenta este:

    a. repaus la pat, punga de gheata pe regiunea epigastrica, hemostatice, sedative
    b. repaus la pat, punga cu gheta pe regiunea epigastrica, provocarea vomei pentru eliminarea sangelui
    c. repaus la pat, alimentatie lichida, hemostatice, opiacee, sedative.

Q11: Factorii infectiosi determina formarea calculilor biliari astfel:

    a. prin microstaza creata de modificari distrofice
    b. modifica compozitia chimica si PH-ul bilei
    c. modifica concentratia colesterolului infectat in bila.

Q12: Hemostaza provizorie cu ajutorul unui garou se face prin aplicarea acestuia:

    a. deasupra ranii cand hemoragia provine dintr-o artera
    b. deasupra ranii cand hemoragia provine dintr-o vena
    c. in plaga cand hemoragia provine dintr-o vena

Q13: Dupa cat timp se face citirea factorului RH:

    a. dupa 30 de minute
    b. dupa 20 de minute
    c. dupa 60 de minute.

Q14: Un pacient cu grupa 0(I) RH pozitiv ce fel de sange poate primi:

    a. grupa 0(I) RH pozitiv
    b. grupa A(II) RH negativ
    c. grupa B(III) RH pozitiv.

Q15: Diagnosticul diferential in cazul ulcerului gastric se poate face cu:

    a. stenoza pilorica
    b. cancerul gastric
    c. litiaza biliara.

Q16: Tabloul clinic in hemoragia digestiva superioara se caracterizeaza prin:

    a. hipertensiune arteriala
    b. bradicardie
    c. tendinta la lipotemie in ortostatism.

Q17: Sangele din hemoptizie este:

    a. de culoare rosu inchis si cu resturi alimentare
    b. de culoarea zatului de cafea digerat
    c. de culoare rosu aprins, aerat.

Q18: In metoda Simonin cunoastem:

    a. aglutinogenul si trebuie sa determinam aglutinele
    b. aglutina cat si aglutinogenul
    c. aglutinele si trebuie sa determinam aglutinogenul.

Q19: Simptomatologia in hemoragia digestiva este:

    a. senzatia de greata, varsaturi, caldura retrosternala
    b. paloare, transpiratii reci abundente, hipotensiune arteriala
    c. senzatia de gadilire a laringelui, greturi, varsaturi, hipertensiune arteriala.

Q20: Semnul lui Murphy prezent in colica biliara inseamna ca pacientul prezinta:

    a. durere la decompresiune brusca a peretelui abdominal
    b. durere la palparea hipocondrului drept
    c. durere la palparea hipocondrului stang la inspir profund.

Q21: Poate avea loc un accident posttransfuzional prin aglutinare si hemoliza:

    a. cand transfuzam sange de aceeasi grupa cu sangele primitorului
    b. cand transfuzam sange de grupa diferita de a primitorului peste 600-1000 ml
    c. cand transfuzam sange de grupa diferita de a primitorului sub 600 ml.

Q22: Pentru a fi transfuzata plasma uscata trebuie sa aiba urmatorul aspect:

    a. culoare galbuie alternand cu zone de culoare inchisa
    b. o culoare galbuie alternand cu zone de plasma lichida
    c. spongios, asezata pe peretii flaconului, de culoare galbuie.

Q23: Colicistita acuta este:

    a. o infectie a colicistului cu E. Coli
    b. o inflamatie acuta a colecistului
    c. o tulburare a motricitatii colecistului.

Q24: Prin metoda Simonin sangele nu se aglutineaza in nici o picatura. Atunci carei grupe apartine sangele aglutinat:

    a. grupa A(II)
    b. grupa AB(IV)
    c. grupa 0(I)

Q25: Hemostaza provizorie este corecta daca:

    a. garoul este mentinut o ora
    b. garoul este mentinut o ora, pauza 2-3 minute
    c. garoul este aplicat la extremitatea membrelor.

Q26: O hemoragie digestiva este medie cand pierderea de sange este intre:

    a. 250-1000 ml iar hemoglobina este mai mare de 10 gr %
    b. 250-500 ml iar hemoglobina este mai mica de 10 gr %
    c. 1000-1500 ml iar hemoglobina este de 10 gr %

Q27: In metoda Beth-Vincent:

    a. cunoastem aglutinele si vrem sa determinamaglutinogenul
    b. cunoastem aglutinogenul si vrem sa determinamaglutina
    c. vrem sa determinam aglutina cat siaglutinogenul.

Q28: Culoarea sangelui in hemoragiile esofagiene este:

    a. rosu aerat, spumos
    b. rosu neaerat
    c. rosu inchis, brun.

Q29: Unde aplicam garoul in cazul unui plagi in treimea medie a coapsei drepte din care tasneste sangele rosu aprins in jet continuu:

    a. deasupra plagii
    b. dedesubtul plagii
    c. peste pansamentul aplicat la nivelul plagii.

Q30: Caracteristicile durerii in ulcerul gastric sunt:

    a. durere in epigastru, violenta, "ca o lovitura de pumnal" cu iradiere dorsala
    b. durere in hipocondrul drept insotita de greturi si varsaturi
    c. durere localizata in epigastru insotita de senzatia de arsura

Q31: Semnele unei hemoragii mari sunt:

    a. paliditate, tahicardie si hipertensiune
    b. paliditate, tahipnee, hipotensiune
    c. hipotensiune, tahicardie, cianoza.

Q32: Hemoptizia consta in eliminarea de sange:

    a. din cavitatea nazala
    b. din stomac
    c. din caile respiratorii inferioare.

Q33: Proba de compatibilitate directa se face intre:

    a. sangele primitorului si sangele donatorului
    b. plasmaprimitorului si sangele donatorului
    c. plasma primitorului si plasma donatorului.

Q34: La ce temperatura se lucreaza proba de compatibilitate directa Jeanbrau:

    a. 20-25 grade Celsius
    b. 16-18 grade Celsius
    c. 37 grade Celsius.

Q35: Care din urmatorii calculi sunt transparenti la razele X:

    a. calcul de carbonat de calciu
    b. calculi micsti
    c. calcul de colesterol.

Q36: Care este temperatura optima pentru determinarea grupelor sanguine:

    a. temperaturi sub 16 grade Celsius
    b. temperaturi intre 16-18 grade Celsius
    c. temperaturi in 20-25 grade Celsius.

Q37: Cantitatea maxima de sange ce se poate administra in 24 h la bolnavii hipertensivi, renali cronici este

    a. 600 - 1000 ml
    b. 300 - 600 ml
    c. 200 - 400 ml.

Q38: Aglutinele anti-RH:

    a. nu exista la cei nu RH negativ
    b. nu exista la cei cu RH pozitiv
    c. exista in ambele situatii.

Q39: In ulcerul gastro duodenal se pot administra:

    almagel
    chinidina
    midocalm

Q40: Sunt manifestari de incompatibilitate de grup:

    a. bradipnee respiratorie
    b. durerile lombare
    c. inapetenta.

Q41: O hemoragie digestiva in care pacientul a pierdut 1000-1500 ml sange este:

    a. asimptomatica numai in clinostatism de gravitate medie
    b. are semne clinice caracterizate prin tahicardie, ameteli, vedere ca princeata, lipotemie
    c. are semnele caracteristice socului hemoragic.

Q42: Urmatoarele afectiuni sunt complicatii ale litiazei biliare la nivelul tubului digestiv:

    a. ileus biliar
    b. dischineziile biliare
    c. hemocolecistul.

Q43: Varsaturile ce contin alimente ingerate cu una-doua zile inainte sunt caracteristice pentru:

    a. ulcerul gastro-duodenal necomplicat
    b. varice esofagiene
    c. stenoza pilorica.

Q44: Complicatia cea mai frecventa a ulcerului gastro-duodenal este:

    a. cancerul gastric
    b. hemoragia digestiva
    c. gastrita cronica.

Q45: Urmatoarele afectiuni sunt complicatii la nivelul ficatului a litiazei biliare:

    a. angiocolita acuta
    b. fistula biliara
    c. ciroza hepatica.

Q46: Diagnosticul de certitudine pentru ulcerul gastric se pune pebaza:

    a. datelor clinice
    b. examenului radiologic
    c. examenul sucului gastric.

Q47: Examenul radiologic in cazul ulcerului gastro-duodenal poate oferi:

    a. semne directe si indirecte
    b. hiperaciditate asucului gastric
    c. hipoaciditatea sucului gastric.

Q48: Examenul util pentru precizarea unor diagnostice nesigure cand este vorba de malignitatea sau benignitatea unui ulcer este:

    a. examenul radiografic
    b. gastroscopia
    c. cercetarea hemoragiilor oculte.

Q49: Care sunt precautiunile pentru prevenirea socului de garou:

    a. mentinerea garoului pe o durata cat mai mica
    b. ridicarea rapida a garoului cand accidentatul a ajuns in serviciul de chirurgie
    c. ridicarea garoului cat mai incet.

Q50: Semnul caracteristic in ulcerul gastric perforat este:

    a. meteorismul
    b. agitatia extrema
    c. "abdomen de lemn".

Bibliografie:

- C.Borundel - Manual de medicina interna pentruc adremedii - Editura All Bucuresti, anul 1995

- Mihailescu M - Chirurgie pentru cadre medii -Editura medicala, Bucuresti, anul 1999

- Mozes C.-Tehnica ingrijirii bolnavului(editia a VIa) Ed.Medicala, Bucuresti 1999

- F. Chiru, G. Chiru si L. Moraru -Ingrijirea omului bolnav si a omului sanatos -Ed. Cison Anul 2001

- Titirca L.-Urgente medico-chirugicale - Sinteze - Editura Medicala ,Bucuresti 2001

- Titirca  L. -Manual  de  ingrijiri  speciale  acordate  pacientilor  de  catre  asistentii medicali - Ed. Viata Medicala Romaneasca 2003;

- C.Bocarnea - Boli infectioase si epidemiologie - Manual pentru scolile postliceale sanitare Editura Infoteam 1995