Testul grila online il gasiti aici (trebuie sa aveti cont).

Q1: Despre structura neuronului este adevărat că:

    Este format din pericarion şi una sau mai multe prelungiri numite dendrite.
    Corpul neuronului este format din neurilemă (membrana plasmatică) şi neuroplasmă (citoplasmă nucleară).
    Neurilema celulei nervoase este groasă şi are o stmctură strict proteică.
    Neuroplasma conţine doar organite specifice: neurofibrile şi corpusculi Nissl.
    Organitele specifice de tip corpusculii Nissl se găsesc în corpul neuronal şi la baza dendritelor.

Q2: Despre sensibilitatea kinestezică este adevărat:

    Receptorii sunt aceeaşi ca pentm sensibilitatea tactilă fină.
    Aparţine sensibilităţii exteroceptive.
    Utilizează calea cordoanelor laterale.
    Deutoneuronul se află în nucleii gracilis şi cuneat din bulb.
    Axonii celui de al IlI-lea neuron proiectează în aria somestezică II.

Q3: Despre trunchiul nervului spinal este fals:

    Este mixt, formându-se prin unirea rădăcinilor anterioară şi posterioară ale nervului spinal.
    Conţine în alcătuirea sa fibre somatomotorii, somatosenzitive şi visceromotorii.
    Părăseşte canalul vertebral prin gaura interveretebrală.
    După ieşirea din canalul vertebral se împarte în ramurile ventrală, dorsală, meningeală şi comunicantă albă.
    A cincea ramură, cea comunicantă cenuşie, conţine fibra vegetativă simpatică postganglionară ce intră în nervul spinal.

Q4: Despre nevroglie este fals că:

    Numărul lor depăşeşte de 10 ori numărul neuronilor la mamiferele superioare.
    Forma şi dimensiunile lor pot fi diferite.
    Sunt celulele care se divid intens.
    Au rol de suport, de protecţie, trofic, în sinteza de ADN, ARN şi ATP.
    Nu conţin neurofibrile şi nici corpusculii Nissl.

Q5: Despre sinapsele electrice este adevărat că:

    Sunt alcătuite din două celule de dimensiuni diferite.
    Conducerea ar fi, se pare, unidirecţională.
    Sunt alcătuite din două celule alipite în zonele lor de rezistenţă electrică minimă.
    Sinapsele electrice sunt întâlnite în sistemul nervos vegetativ, miocard, placa motorie.
    Prin zonele de rezistenţă electrică minimă nu pot trece nici ioni, nici molecule.

Q6: Musculatura mimicii este inervată de fibrele motorii ale nervului cranian:

    Facial.
    Trigemen.
    Vag.
    Glosofaringian.
    Accesor

Q7: Despre măduva spinării este adevărat că:

    Este formată din substanţă cenuşie la periferie şi substanţă albă în centru.
    Substanţa cenuşie de la periferie este formată din corpii neuronali.
    Substanţa albă este dispusă sub formă de cordoane în care se găsesc fascicule ascendente, descendente şi de asociaţie.
    Substanţa cenuşie prezintă în centrul ei comisura cenuşie ce conţine LCR.
    Substanţa cenuşie are forma literei “H” şi este subdivizată în coame anterioare şi posterioare

Q8: Calea piramidală:

    Işi are originea în cortexul cerebral şi în etaje subcorticale adiacente.
    Controlează motilitatea voluntară prin fascicolele piramidal direct şi încrucişat.
    Fascicolul piramidal are originea doar în aria motorie principală.
    Fascicolul piramidal conţine 100000 de fibre.
    Toate fibrele fascicolului piramidal sunt mielinizate.

Q9: Referitor la axon este adevărat că:

    Este o prelungire unică, scurtă şi mai groasă.
    Este format din axoplasmă şi axolemă cu rol în propagarea impulsului nervos.
    Teaca de mielină din structura sa este produsă de celulele Schwann pentru toţi neuronii din sistemul nervos.
    Teaca Schwann se dispune în jurul tecii de mielină pentru axonii neuronilor din SNC.
    Teaca Henle este o teacă conjunctivă ce conferă rezistenţă axonilor neuronilor din SNC.

Q10: Referitor la sinapsele chimice, nu este adevărat că:

    Sunt alcătuite din terminaţie presinaptică, fantă sinaptică, celulă postsinaptică.
    Conducerea este unidirecţională, dinspre terminaţia presinaptică spre cea postsinaptică.
    Fanta sinaptică prezintă receptori pentru mediatorul chimic.
    Sunt sinapse întâlnite în sistemul nervos vegetativ.
    Terminaţia presinaptică conţine vezicule cu mediator chimic, acetilcolina, fiind cel mai răspândit mediator.

Q11: Traseul fibrelor viscerosenzitive de la interoceptori la măduva spinării nu include:

    Ramura comunicantă albă.
    Trunchiul nervului spinal.
    Rădăcina posterioară.
    Ramura comunicantă cenuşie.
    Le include pe toate.

Q12: Care din sensibilităţile enumerate nu se proiectează cortical:

    Tactilă fină.
    Termică.
    Proprioceptivă de control a mişcării.
    Kinestezică.
    Interoceptivă.

Q13: Sistemul extrapiramidal:

    îşi are originea doar în etaje subcorticale.
    Controlează motilitatea involuntară automată şi pe cea voluntară semiautomată.
    Toate căile extrapiramidale ajung în nucleii bazali.
    Sistemul extrapiramidal este reprezentat de fascicolele strionigrice, striorubrice şi strioreticulate.
    Toate fascicolele extrapiramidale ajung în final la neuronii motori din cornul anterior al măduvei.

Q14: Nervii spinali:

    Conectează măduva şi encefalul cu receptorii şi efectorii.
    Sunt în număr de 31 de perechi.
    In regiunea cervicală există 7 perechi, în regiunea toracală 12 perechi, în regiunea lombară 5 perechi, în regiunea sacrală 5 perechi şi o pereche în regiunea coccigiană.
    Au în alcătuirea lor două rădăcini: ventrală senzitivă şi dorsală motorie.
    Rădăcina ventrală are pe traiectul ei un ganglion spinal.

Q15: Referitor la corpii striaţi, alegeţi răspunsul incorect:

    Sunt două mase de substanţă cenuşie.
    Sunt aşezaţi la baza emisferelor cerebrale.
    Se află deasupra şi lateral de talamus.
    Sunt conectaţi cu nucleul roşu şi substanţa neagră.
    Aparţin sistemului nervos piramidal.

Q16: Sensibilitatea protopatică:

    Receptorii sunt corpusculii Meissner, Ruffini, Golgi, Merkel.
    Protoneuronul se află în ganglionul spinal sau cranian V, VI,VII.
    Deutoneuronul se află în neuronii senzitivi şi viscerosenzitivi din cornul posterior.
    Axonul deutoneuronului trece în cordonul anterior opus, alcătuind fascicolul spinotalamic anterior.
    Se proiectează pe scoarţă în aria somestezică I din lobul temporal.

Q17: Care din căile enumerate nu are staţie de releu în diencefal:

    Auditivă.
    Vizuală.
    Protopatică.
    Olfactivă.
    Kinestezică.

Q18: Despre compartimentele funcţionale ale SNC este adevărat că:

    Sistemul nervos este alcătuit din SNC reprezentat de encefal şi măduva spinării şi respectiv sistem nervos periferic reprezentat de nervi cranieni şi nervi spinali
    Fiecare centru nervos poate fi separat în mai multe compartimente funcţionale: compartiment senzitiv, compartiment motor, compartiment mixt.
    Fiecare organ nervos are mai multe funcţii fundamentale: senzitivă, motorie, mixtă.
    La nivelul encefalului şi măduvei spinării mai apare şi funcţia psihică.
    Există o netă separare a funcţiilor sistemului nervos în funcţii senzitive, motorii şi psihice.

Q19: Despre receptori este adevărat că:

    Răspund la stimuli prin variaţii de potenţial, indiferent de intensitatea stimulului.
    Majoritatea receptorilor sunt celule nervoase sau nevroglii.
    In funcţie de provenienţa stimulului sunt: exteroceptori şi interoceptori (adică proprioceptori).
    La nivelul lor are loc transformarea energiei stimulului în impuls nervos.
    In funcţie de tipul de energie pe care o prelucrează sunt: chemoreceptori, fotoreceptori şi proprioceptori.

Q20: Referitor la sensibilitatea tactilă fină este fals:

    Se mai numeşte şi sensibilitate epicritică.
    Este transmisă prin fasciculele gracilis şi cuneat.
    Acestea se găsesc în funiculul anterior al măduvei.
    Este condusă împreună cu sensibilitatea kinestezică.
    Protoneuronul se află în ganglionul spinal.

Q21: Referitor la fiziologia neuronului este fals că:

    Celula nervoasă are proprietăţile de excitabilitate si conductibilitate.
    Excitabilitatea este proprietatea de-a genera un potenţial de acţiune.
    Conductibilitatea este proprietatea de-a genera un potenţial de acţiune care se propaga şi este condus.
    Apariţia unui potenţial de acţiune într-o zonă a membranei neuronale, determină apariţia unui nou potenţial de acţiune în zona vecină.
    Apariţia unui potenţial de acţiune într-un anumit punct al membranei axonale este consecinţa depolarizării produse de un potenţial de acţiune anterior.

Q22: Despre sistemul nervos sunt adevărate următoarele, cu excepţia:

    impreună cu sistemul endocrin, reglează majoritatea funcţiilor organismului
    Intre sistemul nervos şi sistemul endocrin există o strânsă interdependenţă
    reglarea activităţii musculaturii scheletice este realizată de sistemul endocrin
    Sistemul nervos asigură funcţiile de relaţie ale organismului, ce reprezintă funcţiii fundamentale
    Sistemul nervos reglează activitatea musculaturii şi a glandelor secretorii, în timp ce sistemul endocrin reglează în principal funcţiile metabolice

Q23: Măduva spinării:

    Se găseşte în canalul vertebral, pe care îl ocupă în întregime.
    Limita superioară a măduvei corespunde emergenţei primului nerv spinal CI.
    Sub vertebra L2, măduva se prelungeşte cu filum terminale.
    în dreptul regiunilor cervicală şi sacrală, măduva prezintă două regiuni voluminoase, numite intumescenţe.
    De o parte şi de alta a conului medular, nervii lombari formează “coada de cal”.

Q24: Conducerea la nivelul axonilor amielinici:

    Potenţialul de acţiune poate să apară doar în anumite zone ale membranei.
    Orice potenţial de acţiune nou este un eveniment complet nou care se repetă, se regenerează de-a lungul axonului.
    Proprietăţile electrice ale membranei nu permit depolarizarea regiunilor adiacente.
    Potenţialul de acţiune poate fi condus în orice direcţie.
    Viteza de conducere este egală cu a axonilor mielinizaţi.

Q25: Despre sistemul nervos periferic este adevărat că:

    Este organizat în sistem nervos somatic, reprezentat prin encefal şi sistem nervos vegetativ reprezentat prin măduva spinării.
    Este organizat în sistem nervos somatic şi sistem nervos vegetativ.
    în structura sa intră nervii cranieni cu fibre senzitive şi respectiv nervii spinali cu fibre motorii.
    Sistemul nervos periferic se distribuie doar către muşchii somatici prin nervii cranieni şi respectiv către muşchii netezi prin nervii spinali.
    Sistemul nervos periferic de tip vegetativ este reprezentat doar de componenta simpatică.

Q26: Referitor la rădăcina anterioară a nervului spinal este fals :

    Este de tip motor.
    Conţine axonii neuronilor somatomotori din cornul anterior al măduvei.
    Conţine axonii neuronilor visceromotori din jumătatea ventrală a cornului lateral.
    Conţine axonii neuronilor somatici din cornul posterior al măduvei.
    Se găseşte în alcătuirea tuturor nervilor spinali.

Q27: Calea sistemului piramidal:

    Işi are originea în cortexul cerebral, controlând motilitatea voluntară şi involuntară.
    Dintre cele 1000000 de fibre ale fascicolului piramidal, circa 700000 sunt amielinice.
    Fibrele fascicolului piramidal străbat talamusul şi toate cele trei etaje ale trunchiului cerebral.
    în jur de 25% din fibre se încrucişează la nivelul bulbului.
    Fibrele care se încrucişează la nivelul bulbului formează decusaţia piramidală şi trec în cordonul lateral al măduvei.

Q28: Care din nervii cranieni prezintă câte im nucleu în toate etajele trunchiului cerebral:

    FaciaIul.
    Trigemenul.
    Glosofaringianul.
    Vagul.
    Hipoglosul.

Q29: Care din căile medulare ascendente nu tranzitează prin pedunculii cerebrali:

    Fascicolul spinotalamic anterior.
    Fascicolul spinotalamic lateral.
    Fascicolul spinobulbar.
    Fascicolul spinocerebelos direct.
    Nici una.

Q30: Despre sinapsă sunt adevărate, cu excepţia:

    La nivelul sinapselor transmiterea se face într-un singur sens.
    După mecanism, sinapsele pot fi chimice, electrice sau fizico-chimice.
    Sinapsele neuro-neuronale pot fi: axo-somatice, axo-dendritice, axo-axonice sau dendro- dendritice.
    Sinapsa este o conexiune funcţională între un neuron şi o altă celulă (nervoasă sau efectoare).
    O sinapsă este formată din membrană presinaptică, fanta sinaptică şi membrană postsinaptică

Q31: Referitor la sensibilitatea termică şi dureroasă:

    Receptorii se găsesc în piele, muşchi, capsule.
    Receptorii sunt conectaţi cu dendritele protoneuronului.
    Deutoneuronul se află în cornul anterior al măduvei.
    Al IlI-lea neuron se află în talamus sau metatalamus.
    Proiecţia se află pe scoarţa cerebrală în lobul parietal.

Q32: Despre rădăcina posterioară a nervului spinal este adevărat:

    Prezintă pe traiectul ei unul sau mai mulţi ganglioni spinali
    Are în alcătuirea ei neuroni somatosenzitivi, viscerosenzitivi şi visceromotori.
    Conţine neuroni somatosenzitivi ce au dendrite lungi care ajung la receptorii din piele sau la cei din aparatul locomotor.
    Are neuroni viscerosenzitivi cu dendrite scurte până la receptorii cei mai apropiaţi din viscere.
    Nu toţi axonii neuronilor din ganglionul spinal intră în măduvă pe calea rădăcinii posterioare.

Q33: Despre sistemul piramidal este fals:

    Fascicolul corticospinal lateral are în componenţa sa aproximativ 75% din fibrele sistemului piramidal.
    Din fascicolul piramidal se desprind fibre corticonucleare ce ajimg la nucleii motori ai nervilor cranieni.
    Sistemul piramidal este alcătuit din doi neuroni: unul cortical de comandă şi unul periferic de execuţie.
    Neuronul periferic poate fi situat în cornul posterior al măduvei spinării.
    Neuronul de execuţie se află în măduvă sau în nucleii motori ai nervilor cranieni.

Q34: Coamele laterale ale măduvei spinării:

    Sunt vizibile în regiunea cervicală inferioară, toracală şi lombară superioară.
    Conţin neuroni somatici şi vegetativi simpatici.
    Neuronii vegetativi simpatici sunt pre- şi postganglionari.
    Axonii neuronilor vegetativi formează fibrele pre- şi postganglionare ale SNV simpatic.
    între coamele laterale şi anterioare se află substanţa reticulată a măduvei.

Q35: Referitor la neuron nu este adevărat că:

    Este unitatea morfo-funcţională a sistemului nervos.
    Diferă în funcţie de forma şi dimensinile lui.
    Formă stelată au neuronii din coamele anterioare ale măduvei.
    După forma lor, aceştia pot fi împărţiţi în unipolari, bipolari, multipolari.
    După formă pot fi: stelaţi, sferici, ovalari, piramidali, fusiformi.

Q36: Sensibilitatea proprioceptivă de control a mişcării:

    Este condusă prin tracturile Goll şi Flechsig.
    Receptorii sunt fusurile neuromusculare, corpusculii Meissner şi Golgi.
    Deutoneuronul se află în bulb.
    Axonul celui de-al doilea neuron formează tracturile spinocerebelos dorsal şi spinocerebelos ventral.
    Doar tractul spinocerebelos dorsal ajunge în cerebel.

Q37: Reflexul:

    Este unul din mecanismele fundamentale de fimcţionare ale sistemului nervos.
    Răspunsul reflex este întotdeauna de tip excitator.
    Baza anatomică a arcului reflex este actul reflex.
    Actul reflex este alcătuit din: receptor, centru nervos, efector.
    Este reacţia de răspuns a centrilor nervoşi la stimularea unei zone receptoare.

Q38: Conducerea la nivelul axonilor mielinizaţi:

    Acest tip de conducere permite viteze de lOOOm/s
    Viteza de lOOOm/s explică apariţia mai rapidă a unor reflexe.
    Mielina izolând termic, nu permite conducerea potenţialului de acţiune.
    otenţialul de acţiune apare la nivelul nodurilor Ranvier şi „sare” imul sau mai multe noduri.
    Tipul de conducere de la un nod la altul este numit conducere “saltatorie”.

Q39: Despre sensibilitatea interoceptivă este fals;

    Se mai numeşte şi visceroceptivă.
    Receptorii se găsesc în pereţii vaselor şi ai organelor sub formă de terminaţii libere sau corpusculi lamelaţi.
    In condiţii normale, viscerele reacţionează la stimuli mecanici, termici, chimici trimiţând influxuri nervoase interoceptive de tip conştient.
    Protoneuronul se găseşte în ganglionul spinal, deutoneuronul în măduvă, iar al IlI-lea neuron în talamus.
    Zona de proiecţie corticală este difiiză.

Q40: Meningele spinale:

    Sunt două membrane de protecţie care învelesc măduva.
    Membrana externă, dura mater, este alipită de pereţii canalului vertebral.
    Arahnoida are o structură conjunctivă rezistentă şi produce LCR.
    Pia mater este o membrană conjunctivo-vasculară ce aderă la măduvă, pătrunzând în şanţuri şi fisuri.
    între arahnoidă şi pia mater se găseşte un spaţiu virtual, spaţiul subarahnoidian.