Teste grila - Școala Postliceală Sanitară - Test examen Școala Postliceală Sanitară #5

 

Testul grila online il gasiti aici (trebuie sa fiti inregistrat).

101. In realizarea hemostazei intervin o serie de factori:
a.    vasculari;
b.    termici;
c.    psihici;
d.    sociologici;
e.    leucocitari.

       102. Audiograma se efectueaza cu:
a.    voce soptita la diferite distante;
b.    diapazonul;
c.    audiometrul;
d.    raze X;
e.    EEG-ul.

      103.Surditatea brusc instalata se trateaza cu:
a.    antibiotice, antipiretice, hipnotice;
b.    corticoizi, anticoagulante, vasodilatatoare;
c.    antimicotice, hipotensoare, betablocante;
d.    diuretice, antimicotice, hipnotice;
e.    anticoagulante, antipiretice, betablocante.

       104. Rinita alergica poate fi produsa de:
a.    alimente nealergice;
b.    pulberi vegetale inhalate;
c.    unele infectii cutanate;
d.    streptococul hemolitic;
e.    pneumococul;

       105. Dacriocistita este:
a.    obturarea canalului nazo – lacrimal;
b.    inflamatia marginilor pleoapelor;
c.    lipsa de paralelism a globiloroculari;
d.    eruptii conjunctivale;
e.    inflamatia valului palatin.

       106. Pacientul cu miopie prezinta ca manifestare de dependenta:
a.    departarea obiectelor de ochi, pentru a le vedea;
b.    apropierea obiectelor de ochi, pentru a le vedea;
c.    tinerea obiectelor la 30 cm de ochi pentru a le vedea;
d.    tinerea obiectelor la 40 cm de ochi pentru a le vedea;
e.    tinerea obiectelor la 35 cm de ochi pentru a le vedea.

       107. Pacientul cu glaucom cronic necesita urmatoarele ingrijiri:
a.    alimentatie hiposodata;
b.    alimentatie hiposodata, cu reducerea cantitatii de lichide;
c.    regim de viata fara restrictii;
d.    odihna, somn cu capul asezat fara perna;
e.    alimentatie hipersodata.

       108. Tratamentul cataractei senile este:
a.    regim alimentar;
b.    tratament medicamentos;
c.    combaterea aterosclerozei;
d.    pauza fara ochelari dupa interventia chirurgicala;
e.    extragerea pe cale chirurgicala a cristalinului.

       109. Urmatoarele manifestari de dependenta  pot fi prezente la pacientii cu afectiuni oculare, cu exceptia:
a.    reactie pupilara;
b.    fotofobia, durerea;
c.    scaderea acuitatii vizuale;
d.    diplopia;
e.    otomicoza.

       110. Pentru prevenirea cefaleei postrahianestezice bolnavul va fi asezat in urmatoarea pozitie in pat;
a.    in decubit dorsal cu doua perne sub cap;
b.    in pozitie Trendelemburg;
c.    in pozitie laterala stanga;
d.    in pozitie laterala dreapta;
e.    in decubit dorsal, fara perna, cu capul flectat spre dreapta, cu o tavita renala alaturi; nu va ridica capul.

      111. Hemoragiile arteriale pot fi recunoscute dupa:
a.    culoarea sangelui si presiunea de scurgere a acestuia;
b.    cantitatea de sange pierdut;
c.    starea generala a pacientului;
d.    aspectul pacientului;
e.    starea psihica a pacientului.

       112. Tratamentul unei hernii este:
a.    medical;
b.    fizioterapic;
c.    chirurgical;
d.    simptomatic;
e.    etiologic.

       113. Hernia ombilicală este o hernie ce apare:
a.    la nivelul cicatricei ombilicale;
b.    la nivelul arcadei inghinale;
c.    la nivelul regiunii lombare;
d.    retrosternal;
e.    dorso – lombar.

       114. În tumorile esofagiene, semnul caracteristic este:
a.    durerea retrosternală;
b.    vărsăturile;
c.    disfagie;
d.    anorexie;
e.    polifagie.

       115. Indicaţiile chirurgicale absolute ale ulcerului gastro-duodenal sunt:
a.    ulcerul perforat;
b.    ulcerul nehemoragic;
c.    ulcerul penetrant;
d.    ulcerul varicos;
e.    ulceratie la nivelul tegumentului.

       116. Sângerarea gastrică poate fi cauzată de:
a.    ingestie de substanţe caustice;
b.    ulcer duodenalc;
c.    neoplasm gastric;
d.    neoplasm hepatic;
e.    neoplasm pancreatic.

       117. Tabloul clinic al icterelor obstructive poate cuprinde:
a.    icter progresiv;
b.    durere;
c.    cefalee;
d.    akinezie;
e.    parestezie.

       118. Plastronul apendicular reprezintă:
a.    un proces de peritonită plastică;
b.    apendicită gangrenoasă
c.    apendicită flegmonoasă;
d.    proces inflamator;
e.    apendicita cronica.

       119. Ocluzia intestinala prezinta urmatoarele semne caracteristice:
a.    accelerarea tranzitului intestinal;
b.    balonare;
c.    contractura abdominala;
d.    diminuarea tranzitului intestinal;
e.    ascita.

       120. Care este pericolul cel mai mare in perioada de trezire a bolnavului anesteziat prin intubatie orotraheala?
a.    sangerarea plagii;
b.    hipotensiune arteriala;
c.    caderea limbii, astuparea glotei si asfixierea bolnavului;
d.    agitatia bolnavului din cauza durerii mari;
e.    somnolenta bolnavului.

121. Semnele clasice ale astmului bronsic sunt:
a.   expectoratie sanghinolenta;
b.   subfebrilitate constanta;
c.   respiratie suieratoare;
d.   cresterea frecventei respiratorii;
e.   tahipnee cu tahicardie

122. Interventiile autonome ale asistentului medical in hemoptizie sunt:
a.    asezarea pacientului in pozitie Trendelemburg;
b.    institiurea repausului fizic, psihic, vocal;
c.    aplicarea unei pungi cu gheata pe regiunea abdominala;
d.    invatarea pacientului sa efectueze inspiratii profunde;
e.    asezarea pacientului in decubit dorsal.

123. Pentru examenul bacteriologic al sputei se pregatesc urmatoarele materiale:
a.    pahar conic gradat;
b.    cutie Petri sterila;
c.    tavita renala;
d.    tampon pentru colectarea sputei;
e.    eprubeta gradata.

124. In dimineata bronhoscopiei, pacientul necesita ca pregatire:
a.    clisma evacuatoare;
b.    administrarea atropinei cu 30 minute inaintea examenului;
c.    tratament  excitant al centrilor respiratori cu 30 minute inaintea examenului;
d.    spalatura gastrica;
e.    alimentatie adecvata.

125. Tuberculoza primara:
a.    apare frecvent la adulti;
b.    tuse peste trei saptamani;
c.    febra ridicata prelungita de cauza neprecizata;
d.    granulia tbc = complicatie benigna;
e.    tuse sub doua saptamani

126. Pentru prevenirea afectiunilor respiratorii, pacientul este sfatuit :
a.    sa evite mediul poluat, tabagismul;
b.    sa evite practicarea sporturilor in timpul anotimpului rece;
c.    sa evite mersul pe jos mai mult de 30 de minute;
d.    sa poarte imbracaminte lejera in anotimpul rece;
e.    sa nu consume cafea.

127. Durerea precordiala este o manifestare pentru;
a.    bronsite;
b.    infarctul de miocard;
c.    pneumotoraxul spontan;
d.    pneumonia streptococica;
e.    ulcer gastric.

128. In mod obisnuit pulsul se masoara la nivelul:
a.    venei jugulare;
b.    venei temporale;
c.    venei poplitee;
d.    santului radial;
e.    venei frontale.

129. In timpul administrarii digitalei, asistentul medical va urmari im mod deosebit:
a.    temperatura;
b.    diureza;
c.    scaunul;
d.    aparitia greturilor si varsaturilor;
e.    transpiratia tegumentelor.

130. Manifestarile de dependenta intalnite la pacientul cu hipertensiune arteriala sunt:
a.    palpitatii, varsaturi;
b.    dispnee, cefalee occipitala, tulburari de vedere;
c.    dispnee, poliurie;
d.    tahicardie, oligurie;
e.    tahipnee, hipoxie.

131. In socul cardiogen, pacientul prezinta urmatoarele manifestari de dependenta:
a.    tegumente reci;
b.    poliurie;
c.    greturi;
d.    varsaturi;
e.    hipertensiune arteriala.

132. Pentru prevenirea bolilor cardiovasculare se recomanda:
a.    evitarea mersului pe jos;
b.    alimentatie fara exces de sare,  grasimi;
c.    reducerea proteinelor din alimentatie;
d.    aport crescut de sodiu;
e.    interzicerea sportului fizic.

133. In vederea irigoscopiei pacientul necesita urmatoarea pregatire:
a.    cu doua – trei zile inainte alimentatie bogata in celuloza;
b.    administrare de  antispastice in seara precedenta examinarii;
c.    cu doua – trei zile inainte alimentatie neflatulenta, regim hidric in preziua  examenului;
d.    un pranz Boyden in preziua examenului la ora 12;
e.    nu necesita clisma evacuatoare.

134. Tratamentul dietetic major in ascita impune:
a.    proteine in cantitate crescuta;
b.    potasiu in cantitate crescuta;
c.    restrictie de sodiu;
d.    sodiu in cantitate crescuta;
e.    restrictie de lichide.

135. La examenul obiectiv al bolnavului cu ciroza hepatica se poate decela:
a.    ascita, edeme;
b.    circulatie colaterala pe flancuri si epigastru;
c.    circulatie colaterala pe flancuri si regiunea toracica;
d.    hipertermie;
e.    tahicardie.

136. Complicatiile ulcerului gastric si duodenal sunt:
a.    perforatia;
b.    stenoza esofagiana;
c.    hemoragia digestiva inferioara;
d.    stenoza pilorica;
e.    ileusul.

137. Paracenteza abdominala reprezinta:
a.    patrunderea cu ajutorul unui trocar in cavitatea peritoneala;
b.    patrunderea cu un ac in cavitatea pleurala;
c.    patrunderea cu un ac intr-un organ parenchimatos;
d.    patrunderea cu un ac intr-un organ cavitar;
e.    patrunderea cu un ac in loja renala.

138. Prin melena se intelege:
a.    scaun moale, pastos, negru ca pacura;
b.    vărsătură în zaţ de cafea;
c.    rectoragie;
d.    scaun cu sange proaspat;
e.    scaun diareic galben – verzui.

139. In pielonefrite acute, cel mai des germen incriminat in etiologie este:
a.    proteus;
b.    klepsiella;
c.    colibacil;
d.    piocianic;
e.    stafilococ.

140. Urina pentru efectuarea unui examen bacteriologic se recolteaza:
a.    in conditii sterile, in recipient special;
b.    un esantion din cantitatea eliminata in 12 ore;
c.    numai dupa administrarea a 2 litri de ceai neindulcit;
d.    dupa administrarea antibioticelor;
e.    inainte de efectuarea organelor genitale externe.

141. Radiografia renala simpla poate evidentia:
a.    conturul si pozitia rinichilor;
b.    prezenta unor calculi renali cu diferita compozitie;
c.    calculi vezicali radioopaci;
d.    calculi biliari radioopaci;
e.    hematurie.

142. Insuficienta renala cronica este:
a.    sindrom reversibil de alterare a functiei renale;
b.    oprirea diurezei;
c.    sindrom ireversibil de alterare a functiei renale;
d.    boala cea mai frecventa a tractului urinar la femei;
e.    infectie a glomerulilor.

143. Insuficienta renala acuta prezinta urmatoarele manifestari de dependenta:
a.    bradipnee, poliurie, mici hemoragii cutanate;
b.    bradicardie, hipotensiune arteriala, edeme;
c.    varsaturi, greata, polachiurie;
d.    tahicardie, polipnee, oligo – anurie;
e.    oligo – anurie, stari de confuzie, hipotensiune arteriala.

144. Pentru efectuarea punctiei renale pacientul se aseaza in pozitie:
a.    decubit lateral stang;
b.    decubit lateral drept;
c.    decubit ventral cu o perna tare asezata sub abdomen;
d.    pozitie sezand;
e.    pozitie ginecologica.

145. Bradidactilia se caracterizeaza prin:
a.    degete mari si subtiri;
b.    degete supranumeroase;
c.    degete scurte;
d.    degete mari;
e.    degete mari si groase.

146. Ruptura musculara se manifesta prin urmatoarele, cu exceptia:
a.    durere intensa aparuta brusc;
b.    impotenta functionala;
c.    deformarea regiunii la distanta;
d.    echimoza;
e.    vanataie.

147. Simptomele frecvente in „morbul lui Pott” sunt urmatoarele, cu exceptia:
a.    contracturii musculare pe partile laterale ale vertebrelor afectate;
b.    deformatiile osoase (cifoza) la nivelul coloanei vertebrale;
c.    afebrilitate;
d.    paraliziei membrelor inferioare;
e.    durere.

148. Semnele de recunoastere a unei luxatii sunt urmatoarele, cu exceptia:
a.    febrei ridicate si congestiei la nivelul articulatiei;
b.    tumefactiei locale;
c.    deformarea regiunii;
d.    dureri vii care nu cedeaza la calmante;
e.    impotentei functionale.

149. Poliartrita reumatoida intereseaza:
a.    articulatiile sacro-iliace;
b.    articulatiile mici ale membrelor;
c.    articulatia halucelui;
d.    articulatia umarului;
e.    articulatiile mari ale membrelor.

150. Semnele si simptomele prezente la un pacient cu afectiuni reumatismale sunt:
a.    durere, hiperpirexie;
b.    durere, febra;
c.    bradicardie;
d.    mobilitate excesiva;
e.    bradipnee.

151. Manifestarile de dependenta la pacientul cu afectiuni reumatismale sunt:
a.    hiperactivitate;
b.    necoordonarea miscarilor;
c.    hipotonie;
d.    miscari inadecvate;
e.    euforie.

152. Interventiile proprii ale asistentului medical la pacientul cu afectiuni  reumatismale sunt;
a.    comunicare, mobilizare;
b.    administrarea tratamentului;
c.    recolarea analizelor de laborator;
d.    efectuarea  unei radiografii;
e.    efectuarea osteodensitometriei.

153. Care sunt interventiile de urgenta intr-o criza de tetanie?
a.    aplicarea unei comprese reci pe frunte;
b.    administrarea unui preparat de calciu;
c.    administrarea unei fiole de furosemid;
d.    administrare de oxigen;
e.    regimul alimentar.

154. Somatotropul se mai numeste:
a.    hormon antidiuretic;
b.    hormon de crestere;
c.    hormon corticostimulant;
d.    hormon antihipertensiv;
e.    glucagon.

155. Pentru determinarea 17-cetosteroizilor urinari se va recolta urina din:
a.    24  ore;
b.    48  ore;
c.    2 ore;
d.    12 ore;
e.    100 minute.

156. Principalul obiectiv al planului de ingrijiri pentru un hemofilic este:
a.    pacientul sa nu prezinte escare de decubit;
b.    pacientul sa fie ferit de traumatisme, hemoragii;
c.    determinarea bilantului hidric zilnic;
d.    determinarea bilantului alimentar;
e.    monitorizarea diurezei.

157. Hemofilia este, cu exceptia:
a.    o afectiune renala;
b.    un sindrom hemoragic ereditar;
c.    intalnita la barbati;
d.    o afectiune cu risc de complicatii – hematoame;
e.    o afectiune hematologica.

158. In ce afectiuni poate aparea purpura?
a.    boli infectocontagioase;
b.    vasculopatii si trombocitopenii;
c.    alergii medicamentoase;
d.    alergii alimentare;
e.    boli intestinale.

159. Ce accidente imediate in cazul punctiei sternale putem intalni?
a.    hemoragie;
b.    constipatie;
c.    perforatia inimii si plamanului;
d.    fenomene de insuficienta cardiaca;
e.    hemoperitoneu.

      160.  Elementele figurate reprezinta din volumul sanguin:
a.    40 %
b.    35 %
c.    45 %
d.    70 %
e.    15 %

161. Otita medie acuta poate fi:
a.    congestiva, catarala, supurata;
b.    difuza;
c.    localizata;
d.    dureroasa; nedureroasa
e.    difuza, supurata.

162. Sindromul Meniere este:
a.    sindrom alergic;
b.    proces supurativ;
c.    sindrom vertiginos;
d.    proces inflamator;
e.    boala vasculara.

163. In cazul unui tamponament anterior (in epistaxis) mesa va fi mentinuta pe loc:
a.    20 ore;
b.    48 ore;
c.    72 ore;
d.    35 ore;
e.    10 ore.

164. Care din urmatoarele manifestari vor aparea daca un pacient a sangerat dupa amigdalectomie:
a.    paloare;
b.    neliniste;
c.    tahicardie;
d.    reflex de inghitire crescut;
e.    roseata.

165. Cand se efectueaza o instilatie auriculara la un copil se va trage usor pavilionul urechii:
a.    in sus si inainte;
b.    in sus si inapoi;
c.    in jos si inapoi;
d.    in sus si lateral;
e.    in jos si lateral.

166. Care din urmatoarele sunt considerate vicii de refractie?
a.    miopia;
b.    strabismul;
c.    cataracta;
d.    glaucomul;
e.    blefarita.

167. Semnele caracteristice glaucomului cronic recent sunt:
a.    pierderea vederii periferice;
b.    pierderea brusca a vederii;
c.    pierderea vederii centrale;
d.    pierderea vederii nocturne;
e.    vedere incetosata.

168. Blefarita este:
a.    inflamatioa marginii libere a pleoapei;
b.    inflamatia camerei anterioare a globului ocular;
c.    inflamatia camerei posterioare a globului ocular;
d.    intoleranta la lumina;
e.    disparitia vederii.

169. Spasmele de acomodare in hipermetropie, astigmatism, se pot insoti de:
a.    paloare, tahicardie, hipotensiune arteriala;
b.    cefalee localizata frontal dupa citit;
c.    stare de neliniste;
d.    tulburari psihice;
e.    parestezii.

170. Urmatoarele metode contribuie la buna pregatire psihica a bolnavului in interventiile chirurgicale, cu exceptia:
a.    inlaturarea factorilor nocivi;
b.    inlesnirea vizitei familiei;
c.    nu se combate durerea;
d.    combaterea manifestarilor ce provoaca disconfort;
e.    crearea sigurantei ca operatia si starea postoperatorie vor fi favorabile.

171. Tratamentul pacientului cu traumatism toracic consta in:
a.    oxigenoterapie;
b.    mobilizare activa;
c.    mobilizare pasiva;
d.    imobilizarea toracelui intr-un bandaj strans;
e.    imobilizarea toracelui intr-un bandaj larg;

172. Care din cauzele de mai jos contribuie la ruptura splinei in doi timpi?
a.    ruperea capsulei cu revarsarea sangelui in peritoneu;
b.    cedarea rezistentei;
c.    fragilitate vasculara;
d.    traumatismul splinei cu hemoragie intrasplenica mentinuta de rezistenta capsulei;
e.    ascita.

173. Complicatia cea mai frecventa a ulcerului gastro- duodenal este:
a.    cancerul gastric;
b.    hemoragia digestiva;
c.    gastrita cronica
d.    peritonita;
e.    apendicita acuta.

174. Colecistita acuta reprezinta:
a.    inflamatia acuta a peretelui vezicular, coexistand in majoritatea cazurilor cu un obstacol infundibulo – cistic;
b.    inflamatia jackstips.co.uk cailor biliare extrahepatice;
c.    inflamatia acuta a peretilor cailor biliare coexistand cu prezenta unui calcul in coledoc;
d.    inflamatia pancreasului;
e.    splenomegalie.

175. Cea mai grava complicatie infectioasa postoperatorie este:
a.    septicemia postoperatorie;
b.    abcesul fesier;
c.    infectarea plagii chirurgicale;
d.    furunculul;
e.    sangerarea plagii.

176. Caracteristic tromboflebitei sunt urmatoarele semne:
a.    cianoza locala;
b.    durerea;
c.    hipotermia;
d.    cianoza generala;
e.    hiperemia.

177. In pozitie de decubit ventral vor fi asezati bolnavii operati:
a.    pe coloana vertebrala;
b.    de afectiuni pleuropulmonare;
c.    de afectiuni esofagiene;
d.    cu rahianestezie;
e.    de afectiuni hepatice.

178. La ce categorie de bolnavi apar postoperator mai frecvent complicatii pulmonare?
a.    la bolnavii varstnici;
b.    la copii;
c.    la femei;
d.    la nefumatori;
e.    la cei care nu prezinta leziuni pulmonare preexistente.

179. Pentru pregatirea preoperatorie a pacientului cu stenoza pilorica, interventia asistentului medical consta in:
a.    reechilibrare hidroelectrolitica;
b.    reechilibrare acido – bazica;
c.    spalaturi gastrice cu 3 – 4 zile inante;
d.    regim hidric cu o zi inaintea operatiei;
e.    regim alimentar neflatulent in seara zilei de operatie.

180. Dupa reluarea tranzitului intestinal, in ziua a treia bolnavul va fi alimentat cu:
a.    piureuri, iaurt;
b.    carne, legume, paine;
c.    alimentele preferate;
d.    peste;
e.    dulciuri.

      181. BPOC- ul se referă la:
a.    abcesul pulmonar cu bronşita cronică;
b.    pneumonie pneumococică cu emfizem pulmonar;
c.    stare de rău asmatic;
d.    bronşita cronică cu emfizem pukmoinar;
e.    edemul pulmonar acut.

      182. Complicaţiile tuberculozei pulmonare sunt urmatoarele, cu excepţia:
a.    hemoptizia;
b.    pneumotoraxul spontan;
c.    pleurezia serofibrinoasă;
d.    cancerul pulmonar;
e.    pleurezia purulentă.

      183. Durerea în IMA prezintă urmatoarele caracteristici, cu excepţia:
a.    este localizată retrosternal sau precordial;
b.    cedează la administrarea nitroglicerinii;
c.    este violentă, insuportabilă;
d.    durează peste 20 minute;
e.    este însoţită de anxietate marcantă.

      184. Semne şi simptome prezente în HTA sunt:
a.    palpitaţii, vărsături, disurie;
b.    dispnee, cefalee occipitală, tulburări de vedere, vertij;
c.    anorexie, pirozis, flatulenţă, dispnee;
d.    dispnee, poliurie, regurgitaţii;
e.    cefalee, dispnee, bulimie, diplopie.

       185. Durerile în Reumatismul articular acut ( RAA ) are următoarele caracteristici:
a.    surde cu debut insidios;
b.    au caracter migrator afectând articulaţiile mari:
c.    se instalează numai la mobilizare;
d.    afectează articulaţiile mici de la mâini şi picioare;
e.    survin în timpul nopţii şi se ameliorează în timpul zilei.

       186. Forma cea mai severă a scăderii ponderale se numeşte:
a.    sindrom hipoanabolic;
b.    caşexie;
c.    adinamie;
d.    nu are denumire specifică;
e.    toate afirmaţiile sunt corecte.

      187. Diabetul zaharat insulino-dependent prezintă următoarele aspecte clinice şi paraclinice:
a.    debut brusc cu sete, poliurie, polifagie şi apariţia cetoacidozei în timpul unei infecţii intercurente;
b.    debut după vârsta de 50 ani;
c.    nivelul insulinei plasmatice crescut;
d.    rezitenţă la acţiunea insulinei, anurie;
e.    pierdere în greutate, oligurie, hipercalcemie.

       188. Simptomul cel mai frecvent în ulcerul gastric este:
a.    anorexie;
b.    greaţă;
c.    durere epigastrică;
d.    pirozis;
e.    scădere ponderală.

      189. Complicaţiile colecistitei acute sunt următoarele, cu excepţia:
a.    empiemul;
b.    gangrena şi perforaţia veziculei biliare;
c.    hemoragia digestivă superioară;
d.    fistulizarea şi ileusul biliar;
e.    pancreatita acută.

      190. Cauzele lipsei de fier sunt:
a.    boli inflamatorii reumatismale;
b.    muşcături de animale;
c.    hemodializa;
d.    dietă deficitară;
e.    hiperlipemia.

      191. Referitor la cauzele Insuficienţei renale acute ( IRA ) sunt adevărate următoarele, cu excepţia:
a.    hipovolemie;
b.    scăderea perfuziei renale;
c.    creşterea debitului cardiac;
d.    deshidratare severă;
e.    obstrucţie vasculară renală.

      192. GMA ( glomerulonefrita acută ):
a.    este o inflamaţie a vezicii urinare;
b.    debutează de regulă la 1-6 săptămâni după o infecţie stafilococică;
c.    este prezenţa calculilor la nivelul căilor urinare;
d.    este suprimarea bruscă a funcţiilor renale;
e.    este o inflamaţie acută a glomerulilor ce apar în urma unei infecţii streptococice.

      193. Hiperfuncţia tiroidiană conduce la:
a.    mixedem;
b.    gigantism;
c.    exoftalmie;
d.    diabet insipid;
e.    boala  Addison.

      194. Hipersecreţia de hormon somatotrop, la un adult determină:
a.    acromegalie;
b.    boala Basedow;
c.    nanism;
d.    boala Cushing;
e.    Feocromocitom.

      195. Durerea din apendicită îşi are sediul:
a.    în epigastru, cu iradiere în membrul inferior;
b.    în fosa iliacă dreaptă, cu iradiere în lojile renale;
c.    în fosa iliacă dreaptă, cu iradiere la nivelul membrului inferior drept;
d.    în loja renală dreaptă, cu iradiere în fosa iliacă dreaptă;
e.    în hipocondrul drept, cu iradiere în umăr.

      196. Ieşirea totală sau parţială a unui organ din cavitatea sau învelişul lui natural, fără să comuinice cu exteriorul, poartă numele de:
a.    hernie;
b.    evisceraţie;
c.    eventraţie;
d.    fimoză;
e.    contuzie.

      197. Pătrunderea aerului în spaţiul pleural se numeşte:
a.    embolie;
b.    pneumotorax;
c.    hemotorax;
d.    hematocel;
e.    edem.

      198. Angina eritematoasă este produsă cel mai frecvent de:
a.    virusuri;
b.    pneumococi;
c.    streptococ betahemolitic;
d.    stafilococ,
e.    Escherichia coli.

      199. În care din viciile de refracţie imaginea se formează înaintea retinei?
a.    hipermetropie;
b.    miopie;
c.    astigmatism;
d.    presbiţie;
e.    strabism.

      200. Blefarita este:
a.    inflamaţia marginii libere a pleoapelor;
b.    inflamaţia aparatului lacrimal;
c.    inflamaţia supurativă a folicului pilos de pe marginea pleoapei;
d.    inflamaţia coeneei;
e.    inflamaţia irisului.