Testul grila online il gasiti aici (trebuie sa fiti inregistrat).
101. In realizarea hemostazei intervin o serie de factori:
a. vasculari;
b. termici;
c. psihici;
d. sociologici;
e. leucocitari.
102. Audiograma se efectueaza cu:
a. voce soptita la diferite distante;
b. diapazonul;
c. audiometrul;
d. raze X;
e. EEG-ul.
103.Surditatea brusc instalata se trateaza cu:
a. antibiotice, antipiretice, hipnotice;
b. corticoizi, anticoagulante, vasodilatatoare;
c. antimicotice, hipotensoare, betablocante;
d. diuretice, antimicotice, hipnotice;
e. anticoagulante, antipiretice, betablocante.
104. Rinita alergica poate fi produsa de:
a. alimente nealergice;
b. pulberi vegetale inhalate;
c. unele infectii cutanate;
d. streptococul hemolitic;
e. pneumococul;
105. Dacriocistita este:
a. obturarea canalului nazo – lacrimal;
b. inflamatia marginilor pleoapelor;
c. lipsa de paralelism a globiloroculari;
d. eruptii conjunctivale;
e. inflamatia valului palatin.
106. Pacientul cu miopie prezinta ca manifestare de dependenta:
a. departarea obiectelor de ochi, pentru a le vedea;
b. apropierea obiectelor de ochi, pentru a le vedea;
c. tinerea obiectelor la 30 cm de ochi pentru a le vedea;
d. tinerea obiectelor la 40 cm de ochi pentru a le vedea;
e. tinerea obiectelor la 35 cm de ochi pentru a le vedea.
107. Pacientul cu glaucom cronic necesita urmatoarele ingrijiri:
a. alimentatie hiposodata;
b. alimentatie hiposodata, cu reducerea cantitatii de lichide;
c. regim de viata fara restrictii;
d. odihna, somn cu capul asezat fara perna;
e. alimentatie hipersodata.
108. Tratamentul cataractei senile este:
a. regim alimentar;
b. tratament medicamentos;
c. combaterea aterosclerozei;
d. pauza fara ochelari dupa interventia chirurgicala;
e. extragerea pe cale chirurgicala a cristalinului.
109. Urmatoarele manifestari de dependenta pot fi prezente la pacientii cu afectiuni oculare, cu exceptia:
a. reactie pupilara;
b. fotofobia, durerea;
c. scaderea acuitatii vizuale;
d. diplopia;
e. otomicoza.
110. Pentru prevenirea cefaleei postrahianestezice bolnavul va fi asezat in urmatoarea pozitie in pat;
a. in decubit dorsal cu doua perne sub cap;
b. in pozitie Trendelemburg;
c. in pozitie laterala stanga;
d. in pozitie laterala dreapta;
e. in decubit dorsal, fara perna, cu capul flectat spre dreapta, cu o tavita renala alaturi; nu va ridica capul.
111. Hemoragiile arteriale pot fi recunoscute dupa:
a. culoarea sangelui si presiunea de scurgere a acestuia;
b. cantitatea de sange pierdut;
c. starea generala a pacientului;
d. aspectul pacientului;
e. starea psihica a pacientului.
112. Tratamentul unei hernii este:
a. medical;
b. fizioterapic;
c. chirurgical;
d. simptomatic;
e. etiologic.
113. Hernia ombilicală este o hernie ce apare:
a. la nivelul cicatricei ombilicale;
b. la nivelul arcadei inghinale;
c. la nivelul regiunii lombare;
d. retrosternal;
e. dorso – lombar.
114. În tumorile esofagiene, semnul caracteristic este:
a. durerea retrosternală;
b. vărsăturile;
c. disfagie;
d. anorexie;
e. polifagie.
115. Indicaţiile chirurgicale absolute ale ulcerului gastro-duodenal sunt:
a. ulcerul perforat;
b. ulcerul nehemoragic;
c. ulcerul penetrant;
d. ulcerul varicos;
e. ulceratie la nivelul tegumentului.
116. Sângerarea gastrică poate fi cauzată de:
a. ingestie de substanţe caustice;
b. ulcer duodenalc;
c. neoplasm gastric;
d. neoplasm hepatic;
e. neoplasm pancreatic.
117. Tabloul clinic al icterelor obstructive poate cuprinde:
a. icter progresiv;
b. durere;
c. cefalee;
d. akinezie;
e. parestezie.
118. Plastronul apendicular reprezintă:
a. un proces de peritonită plastică;
b. apendicită gangrenoasă
c. apendicită flegmonoasă;
d. proces inflamator;
e. apendicita cronica.
119. Ocluzia intestinala prezinta urmatoarele semne caracteristice:
a. accelerarea tranzitului intestinal;
b. balonare;
c. contractura abdominala;
d. diminuarea tranzitului intestinal;
e. ascita.
120. Care este pericolul cel mai mare in perioada de trezire a bolnavului anesteziat prin intubatie orotraheala?
a. sangerarea plagii;
b. hipotensiune arteriala;
c. caderea limbii, astuparea glotei si asfixierea bolnavului;
d. agitatia bolnavului din cauza durerii mari;
e. somnolenta bolnavului.
121. Semnele clasice ale astmului bronsic sunt:
a. expectoratie sanghinolenta;
b. subfebrilitate constanta;
c. respiratie suieratoare;
d. cresterea frecventei respiratorii;
e. tahipnee cu tahicardie
122. Interventiile autonome ale asistentului medical in hemoptizie sunt:
a. asezarea pacientului in pozitie Trendelemburg;
b. institiurea repausului fizic, psihic, vocal;
c. aplicarea unei pungi cu gheata pe regiunea abdominala;
d. invatarea pacientului sa efectueze inspiratii profunde;
e. asezarea pacientului in decubit dorsal.
123. Pentru examenul bacteriologic al sputei se pregatesc urmatoarele materiale:
a. pahar conic gradat;
b. cutie Petri sterila;
c. tavita renala;
d. tampon pentru colectarea sputei;
e. eprubeta gradata.
124. In dimineata bronhoscopiei, pacientul necesita ca pregatire:
a. clisma evacuatoare;
b. administrarea atropinei cu 30 minute inaintea examenului;
c. tratament excitant al centrilor respiratori cu 30 minute inaintea examenului;
d. spalatura gastrica;
e. alimentatie adecvata.
125. Tuberculoza primara:
a. apare frecvent la adulti;
b. tuse peste trei saptamani;
c. febra ridicata prelungita de cauza neprecizata;
d. granulia tbc = complicatie benigna;
e. tuse sub doua saptamani
126. Pentru prevenirea afectiunilor respiratorii, pacientul este sfatuit :
a. sa evite mediul poluat, tabagismul;
b. sa evite practicarea sporturilor in timpul anotimpului rece;
c. sa evite mersul pe jos mai mult de 30 de minute;
d. sa poarte imbracaminte lejera in anotimpul rece;
e. sa nu consume cafea.
127. Durerea precordiala este o manifestare pentru;
a. bronsite;
b. infarctul de miocard;
c. pneumotoraxul spontan;
d. pneumonia streptococica;
e. ulcer gastric.
128. In mod obisnuit pulsul se masoara la nivelul:
a. venei jugulare;
b. venei temporale;
c. venei poplitee;
d. santului radial;
e. venei frontale.
129. In timpul administrarii digitalei, asistentul medical va urmari im mod deosebit:
a. temperatura;
b. diureza;
c. scaunul;
d. aparitia greturilor si varsaturilor;
e. transpiratia tegumentelor.
130. Manifestarile de dependenta intalnite la pacientul cu hipertensiune arteriala sunt:
a. palpitatii, varsaturi;
b. dispnee, cefalee occipitala, tulburari de vedere;
c. dispnee, poliurie;
d. tahicardie, oligurie;
e. tahipnee, hipoxie.
131. In socul cardiogen, pacientul prezinta urmatoarele manifestari de dependenta:
a. tegumente reci;
b. poliurie;
c. greturi;
d. varsaturi;
e. hipertensiune arteriala.
132. Pentru prevenirea bolilor cardiovasculare se recomanda:
a. evitarea mersului pe jos;
b. alimentatie fara exces de sare, grasimi;
c. reducerea proteinelor din alimentatie;
d. aport crescut de sodiu;
e. interzicerea sportului fizic.
133. In vederea irigoscopiei pacientul necesita urmatoarea pregatire:
a. cu doua – trei zile inainte alimentatie bogata in celuloza;
b. administrare de antispastice in seara precedenta examinarii;
c. cu doua – trei zile inainte alimentatie neflatulenta, regim hidric in preziua examenului;
d. un pranz Boyden in preziua examenului la ora 12;
e. nu necesita clisma evacuatoare.
134. Tratamentul dietetic major in ascita impune:
a. proteine in cantitate crescuta;
b. potasiu in cantitate crescuta;
c. restrictie de sodiu;
d. sodiu in cantitate crescuta;
e. restrictie de lichide.
135. La examenul obiectiv al bolnavului cu ciroza hepatica se poate decela:
a. ascita, edeme;
b. circulatie colaterala pe flancuri si epigastru;
c. circulatie colaterala pe flancuri si regiunea toracica;
d. hipertermie;
e. tahicardie.
136. Complicatiile ulcerului gastric si duodenal sunt:
a. perforatia;
b. stenoza esofagiana;
c. hemoragia digestiva inferioara;
d. stenoza pilorica;
e. ileusul.
137. Paracenteza abdominala reprezinta:
a. patrunderea cu ajutorul unui trocar in cavitatea peritoneala;
b. patrunderea cu un ac in cavitatea pleurala;
c. patrunderea cu un ac intr-un organ parenchimatos;
d. patrunderea cu un ac intr-un organ cavitar;
e. patrunderea cu un ac in loja renala.
138. Prin melena se intelege:
a. scaun moale, pastos, negru ca pacura;
b. vărsătură în zaţ de cafea;
c. rectoragie;
d. scaun cu sange proaspat;
e. scaun diareic galben – verzui.
139. In pielonefrite acute, cel mai des germen incriminat in etiologie este:
a. proteus;
b. klepsiella;
c. colibacil;
d. piocianic;
e. stafilococ.
140. Urina pentru efectuarea unui examen bacteriologic se recolteaza:
a. in conditii sterile, in recipient special;
b. un esantion din cantitatea eliminata in 12 ore;
c. numai dupa administrarea a 2 litri de ceai neindulcit;
d. dupa administrarea antibioticelor;
e. inainte de efectuarea organelor genitale externe.
141. Radiografia renala simpla poate evidentia:
a. conturul si pozitia rinichilor;
b. prezenta unor calculi renali cu diferita compozitie;
c. calculi vezicali radioopaci;
d. calculi biliari radioopaci;
e. hematurie.
142. Insuficienta renala cronica este:
a. sindrom reversibil de alterare a functiei renale;
b. oprirea diurezei;
c. sindrom ireversibil de alterare a functiei renale;
d. boala cea mai frecventa a tractului urinar la femei;
e. infectie a glomerulilor.
143. Insuficienta renala acuta prezinta urmatoarele manifestari de dependenta:
a. bradipnee, poliurie, mici hemoragii cutanate;
b. bradicardie, hipotensiune arteriala, edeme;
c. varsaturi, greata, polachiurie;
d. tahicardie, polipnee, oligo – anurie;
e. oligo – anurie, stari de confuzie, hipotensiune arteriala.
144. Pentru efectuarea punctiei renale pacientul se aseaza in pozitie:
a. decubit lateral stang;
b. decubit lateral drept;
c. decubit ventral cu o perna tare asezata sub abdomen;
d. pozitie sezand;
e. pozitie ginecologica.
145. Bradidactilia se caracterizeaza prin:
a. degete mari si subtiri;
b. degete supranumeroase;
c. degete scurte;
d. degete mari;
e. degete mari si groase.
146. Ruptura musculara se manifesta prin urmatoarele, cu exceptia:
a. durere intensa aparuta brusc;
b. impotenta functionala;
c. deformarea regiunii la distanta;
d. echimoza;
e. vanataie.
147. Simptomele frecvente in „morbul lui Pott” sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. contracturii musculare pe partile laterale ale vertebrelor afectate;
b. deformatiile osoase (cifoza) la nivelul coloanei vertebrale;
c. afebrilitate;
d. paraliziei membrelor inferioare;
e. durere.
148. Semnele de recunoastere a unei luxatii sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. febrei ridicate si congestiei la nivelul articulatiei;
b. tumefactiei locale;
c. deformarea regiunii;
d. dureri vii care nu cedeaza la calmante;
e. impotentei functionale.
149. Poliartrita reumatoida intereseaza:
a. articulatiile sacro-iliace;
b. articulatiile mici ale membrelor;
c. articulatia halucelui;
d. articulatia umarului;
e. articulatiile mari ale membrelor.
150. Semnele si simptomele prezente la un pacient cu afectiuni reumatismale sunt:
a. durere, hiperpirexie;
b. durere, febra;
c. bradicardie;
d. mobilitate excesiva;
e. bradipnee.
151. Manifestarile de dependenta la pacientul cu afectiuni reumatismale sunt:
a. hiperactivitate;
b. necoordonarea miscarilor;
c. hipotonie;
d. miscari inadecvate;
e. euforie.
152. Interventiile proprii ale asistentului medical la pacientul cu afectiuni reumatismale sunt;
a. comunicare, mobilizare;
b. administrarea tratamentului;
c. recolarea analizelor de laborator;
d. efectuarea unei radiografii;
e. efectuarea osteodensitometriei.
153. Care sunt interventiile de urgenta intr-o criza de tetanie?
a. aplicarea unei comprese reci pe frunte;
b. administrarea unui preparat de calciu;
c. administrarea unei fiole de furosemid;
d. administrare de oxigen;
e. regimul alimentar.
154. Somatotropul se mai numeste:
a. hormon antidiuretic;
b. hormon de crestere;
c. hormon corticostimulant;
d. hormon antihipertensiv;
e. glucagon.
155. Pentru determinarea 17-cetosteroizilor urinari se va recolta urina din:
a. 24 ore;
b. 48 ore;
c. 2 ore;
d. 12 ore;
e. 100 minute.
156. Principalul obiectiv al planului de ingrijiri pentru un hemofilic este:
a. pacientul sa nu prezinte escare de decubit;
b. pacientul sa fie ferit de traumatisme, hemoragii;
c. determinarea bilantului hidric zilnic;
d. determinarea bilantului alimentar;
e. monitorizarea diurezei.
157. Hemofilia este, cu exceptia:
a. o afectiune renala;
b. un sindrom hemoragic ereditar;
c. intalnita la barbati;
d. o afectiune cu risc de complicatii – hematoame;
e. o afectiune hematologica.
158. In ce afectiuni poate aparea purpura?
a. boli infectocontagioase;
b. vasculopatii si trombocitopenii;
c. alergii medicamentoase;
d. alergii alimentare;
e. boli intestinale.
159. Ce accidente imediate in cazul punctiei sternale putem intalni?
a. hemoragie;
b. constipatie;
c. perforatia inimii si plamanului;
d. fenomene de insuficienta cardiaca;
e. hemoperitoneu.
160. Elementele figurate reprezinta din volumul sanguin:
a. 40 %
b. 35 %
c. 45 %
d. 70 %
e. 15 %
161. Otita medie acuta poate fi:
a. congestiva, catarala, supurata;
b. difuza;
c. localizata;
d. dureroasa; nedureroasa
e. difuza, supurata.
162. Sindromul Meniere este:
a. sindrom alergic;
b. proces supurativ;
c. sindrom vertiginos;
d. proces inflamator;
e. boala vasculara.
163. In cazul unui tamponament anterior (in epistaxis) mesa va fi mentinuta pe loc:
a. 20 ore;
b. 48 ore;
c. 72 ore;
d. 35 ore;
e. 10 ore.
164. Care din urmatoarele manifestari vor aparea daca un pacient a sangerat dupa amigdalectomie:
a. paloare;
b. neliniste;
c. tahicardie;
d. reflex de inghitire crescut;
e. roseata.
165. Cand se efectueaza o instilatie auriculara la un copil se va trage usor pavilionul urechii:
a. in sus si inainte;
b. in sus si inapoi;
c. in jos si inapoi;
d. in sus si lateral;
e. in jos si lateral.
166. Care din urmatoarele sunt considerate vicii de refractie?
a. miopia;
b. strabismul;
c. cataracta;
d. glaucomul;
e. blefarita.
167. Semnele caracteristice glaucomului cronic recent sunt:
a. pierderea vederii periferice;
b. pierderea brusca a vederii;
c. pierderea vederii centrale;
d. pierderea vederii nocturne;
e. vedere incetosata.
168. Blefarita este:
a. inflamatioa marginii libere a pleoapei;
b. inflamatia camerei anterioare a globului ocular;
c. inflamatia camerei posterioare a globului ocular;
d. intoleranta la lumina;
e. disparitia vederii.
169. Spasmele de acomodare in hipermetropie, astigmatism, se pot insoti de:
a. paloare, tahicardie, hipotensiune arteriala;
b. cefalee localizata frontal dupa citit;
c. stare de neliniste;
d. tulburari psihice;
e. parestezii.
170. Urmatoarele metode contribuie la buna pregatire psihica a bolnavului in interventiile chirurgicale, cu exceptia:
a. inlaturarea factorilor nocivi;
b. inlesnirea vizitei familiei;
c. nu se combate durerea;
d. combaterea manifestarilor ce provoaca disconfort;
e. crearea sigurantei ca operatia si starea postoperatorie vor fi favorabile.
171. Tratamentul pacientului cu traumatism toracic consta in:
a. oxigenoterapie;
b. mobilizare activa;
c. mobilizare pasiva;
d. imobilizarea toracelui intr-un bandaj strans;
e. imobilizarea toracelui intr-un bandaj larg;
172. Care din cauzele de mai jos contribuie la ruptura splinei in doi timpi?
a. ruperea capsulei cu revarsarea sangelui in peritoneu;
b. cedarea rezistentei;
c. fragilitate vasculara;
d. traumatismul splinei cu hemoragie intrasplenica mentinuta de rezistenta capsulei;
e. ascita.
173. Complicatia cea mai frecventa a ulcerului gastro- duodenal este:
a. cancerul gastric;
b. hemoragia digestiva;
c. gastrita cronica
d. peritonita;
e. apendicita acuta.
174. Colecistita acuta reprezinta:
a. inflamatia acuta a peretelui vezicular, coexistand in majoritatea cazurilor cu un obstacol infundibulo – cistic;
b. inflamatia jackstips.co.uk cailor biliare extrahepatice;
c. inflamatia acuta a peretilor cailor biliare coexistand cu prezenta unui calcul in coledoc;
d. inflamatia pancreasului;
e. splenomegalie.
175. Cea mai grava complicatie infectioasa postoperatorie este:
a. septicemia postoperatorie;
b. abcesul fesier;
c. infectarea plagii chirurgicale;
d. furunculul;
e. sangerarea plagii.
176. Caracteristic tromboflebitei sunt urmatoarele semne:
a. cianoza locala;
b. durerea;
c. hipotermia;
d. cianoza generala;
e. hiperemia.
177. In pozitie de decubit ventral vor fi asezati bolnavii operati:
a. pe coloana vertebrala;
b. de afectiuni pleuropulmonare;
c. de afectiuni esofagiene;
d. cu rahianestezie;
e. de afectiuni hepatice.
178. La ce categorie de bolnavi apar postoperator mai frecvent complicatii pulmonare?
a. la bolnavii varstnici;
b. la copii;
c. la femei;
d. la nefumatori;
e. la cei care nu prezinta leziuni pulmonare preexistente.
179. Pentru pregatirea preoperatorie a pacientului cu stenoza pilorica, interventia asistentului medical consta in:
a. reechilibrare hidroelectrolitica;
b. reechilibrare acido – bazica;
c. spalaturi gastrice cu 3 – 4 zile inante;
d. regim hidric cu o zi inaintea operatiei;
e. regim alimentar neflatulent in seara zilei de operatie.
180. Dupa reluarea tranzitului intestinal, in ziua a treia bolnavul va fi alimentat cu:
a. piureuri, iaurt;
b. carne, legume, paine;
c. alimentele preferate;
d. peste;
e. dulciuri.
181. BPOC- ul se referă la:
a. abcesul pulmonar cu bronşita cronică;
b. pneumonie pneumococică cu emfizem pulmonar;
c. stare de rău asmatic;
d. bronşita cronică cu emfizem pukmoinar;
e. edemul pulmonar acut.
182. Complicaţiile tuberculozei pulmonare sunt urmatoarele, cu excepţia:
a. hemoptizia;
b. pneumotoraxul spontan;
c. pleurezia serofibrinoasă;
d. cancerul pulmonar;
e. pleurezia purulentă.
183. Durerea în IMA prezintă urmatoarele caracteristici, cu excepţia:
a. este localizată retrosternal sau precordial;
b. cedează la administrarea nitroglicerinii;
c. este violentă, insuportabilă;
d. durează peste 20 minute;
e. este însoţită de anxietate marcantă.
184. Semne şi simptome prezente în HTA sunt:
a. palpitaţii, vărsături, disurie;
b. dispnee, cefalee occipitală, tulburări de vedere, vertij;
c. anorexie, pirozis, flatulenţă, dispnee;
d. dispnee, poliurie, regurgitaţii;
e. cefalee, dispnee, bulimie, diplopie.
185. Durerile în Reumatismul articular acut ( RAA ) are următoarele caracteristici:
a. surde cu debut insidios;
b. au caracter migrator afectând articulaţiile mari:
c. se instalează numai la mobilizare;
d. afectează articulaţiile mici de la mâini şi picioare;
e. survin în timpul nopţii şi se ameliorează în timpul zilei.
186. Forma cea mai severă a scăderii ponderale se numeşte:
a. sindrom hipoanabolic;
b. caşexie;
c. adinamie;
d. nu are denumire specifică;
e. toate afirmaţiile sunt corecte.
187. Diabetul zaharat insulino-dependent prezintă următoarele aspecte clinice şi paraclinice:
a. debut brusc cu sete, poliurie, polifagie şi apariţia cetoacidozei în timpul unei infecţii intercurente;
b. debut după vârsta de 50 ani;
c. nivelul insulinei plasmatice crescut;
d. rezitenţă la acţiunea insulinei, anurie;
e. pierdere în greutate, oligurie, hipercalcemie.
188. Simptomul cel mai frecvent în ulcerul gastric este:
a. anorexie;
b. greaţă;
c. durere epigastrică;
d. pirozis;
e. scădere ponderală.
189. Complicaţiile colecistitei acute sunt următoarele, cu excepţia:
a. empiemul;
b. gangrena şi perforaţia veziculei biliare;
c. hemoragia digestivă superioară;
d. fistulizarea şi ileusul biliar;
e. pancreatita acută.
190. Cauzele lipsei de fier sunt:
a. boli inflamatorii reumatismale;
b. muşcături de animale;
c. hemodializa;
d. dietă deficitară;
e. hiperlipemia.
191. Referitor la cauzele Insuficienţei renale acute ( IRA ) sunt adevărate următoarele, cu excepţia:
a. hipovolemie;
b. scăderea perfuziei renale;
c. creşterea debitului cardiac;
d. deshidratare severă;
e. obstrucţie vasculară renală.
192. GMA ( glomerulonefrita acută ):
a. este o inflamaţie a vezicii urinare;
b. debutează de regulă la 1-6 săptămâni după o infecţie stafilococică;
c. este prezenţa calculilor la nivelul căilor urinare;
d. este suprimarea bruscă a funcţiilor renale;
e. este o inflamaţie acută a glomerulilor ce apar în urma unei infecţii streptococice.
193. Hiperfuncţia tiroidiană conduce la:
a. mixedem;
b. gigantism;
c. exoftalmie;
d. diabet insipid;
e. boala Addison.
194. Hipersecreţia de hormon somatotrop, la un adult determină:
a. acromegalie;
b. boala Basedow;
c. nanism;
d. boala Cushing;
e. Feocromocitom.
195. Durerea din apendicită îşi are sediul:
a. în epigastru, cu iradiere în membrul inferior;
b. în fosa iliacă dreaptă, cu iradiere în lojile renale;
c. în fosa iliacă dreaptă, cu iradiere la nivelul membrului inferior drept;
d. în loja renală dreaptă, cu iradiere în fosa iliacă dreaptă;
e. în hipocondrul drept, cu iradiere în umăr.
196. Ieşirea totală sau parţială a unui organ din cavitatea sau învelişul lui natural, fără să comuinice cu exteriorul, poartă numele de:
a. hernie;
b. evisceraţie;
c. eventraţie;
d. fimoză;
e. contuzie.
197. Pătrunderea aerului în spaţiul pleural se numeşte:
a. embolie;
b. pneumotorax;
c. hemotorax;
d. hematocel;
e. edem.
198. Angina eritematoasă este produsă cel mai frecvent de:
a. virusuri;
b. pneumococi;
c. streptococ betahemolitic;
d. stafilococ,
e. Escherichia coli.
199. În care din viciile de refracţie imaginea se formează înaintea retinei?
a. hipermetropie;
b. miopie;
c. astigmatism;
d. presbiţie;
e. strabism.
200. Blefarita este:
a. inflamaţia marginii libere a pleoapelor;
b. inflamaţia aparatului lacrimal;
c. inflamaţia supurativă a folicului pilos de pe marginea pleoapei;
d. inflamaţia coeneei;
e. inflamaţia irisului.