Testul grila online il gasiti aici (trebuie sa fiti inregistrat).

 

1. Prevenirea escarelor se poate realiza prin:

1. schimbarea frecventă a poziţiei în pat;
2. alimentaţie exclusiv hidrică;
3. monitorizarea tensiunii arteriale;
4. schimbarea lenjeriei de pat la o săptămână;
5. monitorizarea diurezei.

2. Pentru efectuarea sondajului gastric se foloseşte:
   1. sonda Faucher;
   2. sonda Foley;
   3. sonda Thiemann;
   4. sonda Cantor;
   5. sonda Dennis.
      
      
3. Clisma terapeutică se foloseşte când:
   1. pacientul este somnoros;
   2. calea orală este practicabilă;
   3. nu se doreşte ocolirea căii portale;
   4. se doreşte o acţiune locală;
   5. pacientul este comatos.
      
      
4. Administrarea globulelor vaginale se face:
   1. după efectuarea unei spălături vaginale;
   2. după chiuretajul uterin biopsic;
   3. înainte de chiuretajul uterin hemoragic;
   4. cu ajutorul valvelor;
   5. numai în prezenţa medicului.
      
      
5. Înainte de administrarea medicamentelor se verifică:
   1. firma producătoare;
   2. culoarea ambalajului exterior;
   3. prescripţia medicului;
   4. semnatura asistentei şefe pe condica de farmacie;
   5. toate variantele sunt corecte.
      
      
6. Administrarea parenterală a medicamentelor se face cu ajutorul:
   1. injecţiilor;
   2. drajeurilor;
   3. pulberilor;
   4. unguentelor;
   5. toate variantele sunt corecte.
      
      
7. Prin spălătură auriculară se înţelege:
   1. curăţirea mucoasei digestive de exudate;
   2. introducerea unui medicament prin cateter;
   3. spălarea sacului conjunctival cu un curent de lichid;
   4. spălarea conductului auditiv extern cu un curent de lichid;
   5. nici o variantă nu este corectă.
      
      
8. Pregătirea preoperatorie:
   1. este fizică şi psihică;
   2. nu reduce riscul de infecţii postoperatorii;
   3. nu are importanţă semnificativă în evoluţia ulterioară;
   4. utilizarea antisepticelor este facultativă;
   5. cel mai frecvent, comportamentul asistentei produce anxietate.
      
      
9. Care din următoarele afirmaţii referitoare la pacientul cu vegetaţii adenoide este adevărată:
   1. prezintă apetit scăzut, astenie şi somn agitat;
   2. este de vârstă adultă;
   3. prezintă apetit crescut, este bulimic;
   4. este comatos, răspunde la stimuli puternici;
   5. nici o variantă nu este corectă.
      
      
10. Prezenţa sondei în stomac este indicată de marcajul acesteia citit la arcada dentară la:
    1. 40 – 50 cm;
    2. 60 cm;
    3. 70 – 75 cm;
    4. 25-30 cm;
    5. nici o variantă nu este corectă.
       
       
11. Simptomele entorselor sunt:
    1. echimoză, paralizie, deformarea regiunii;
    2. echimoză, parestezii, durere;
    3. durere, deformarea regiunii, crepitaţie osoasă;
    4. durere, impotenţă funcţională, edem, hemartroză;
    5. durere, peteşii, eritem amorf.
       
       
12. Persoanele cu grupa AB sunt:
    1. donatori universali;
    2. primitori universali;
    3. primitori de sânge cu grupa AB şi B;
    4. donatori pentru grupa O şi AB;
    5. donatori pentru grupele cu Rh negativ.
       
       
13. Manifestările incompatibilităţii de grupe sangvine:
    1. dureri lombare;
    2. bradipnee expiratorie;
    3. inapetenţă;
    4. poliurie;
14. Accidentele tardive ale puncţiei osoase sunt:
    1. febră, frison, hipotermie;
    2. fracturi, pneumotorax;
    3. perforarea organelor interne;
    4. hematoame, osteomielita;
    5. nici o variantă nu este corectă.
       
       
15. Profilaxia oftalmiei gonococice se face nou născutului la naştere cu:
    1. nitrat de argint în soluţie 1% instilat în sacul conjunctival;
    2. azotat de argint în soluţie de 1% instilat în sacul conjunctival;
    3. se administrează antibiotice parenteral;
    4. se administrează antibiotic în sacul conjunctival;
    5. nou-născutul nu necesită profilaxia oftalmiei gonococice.
       
       
16. Stadiul clinic cel mai sever al astmului bronşic este:
    1. astmul cardiac;
    2. starea de rău astmatic;
    3. edemul pulmonar acut;
    4. boala pulmonară obstructivă cronică;
    5. nici o variantă nu este corectă.
       
       
17. Primele îngrijiri ale nou-născutului la sala de naşteri vizează:
    1. dezobstrucţia căilor aeriene superioare;
    2. limitarea pierderilor de căldură;
    3. stabilirea scorului APGAR ;
    4. iniţierea primelor măsuri de reanimare, după caz ;
    5. toate variantele sunt corecte.
       
       
18. Care este afirmaţia falsă referitoare la tuberculoza pulmonară:
    1. este rezultatul unei infecţii cu bacilul Koch;
    2. este localizată la nivelul plămânului;
    3. poate să aibă şi altă localizare;
    4. necesită tratament strict supravegheat de lungă durată;
    5. necesită dispensarizare de specialitate.
       
       
19. Dispneea de tip Kusmaul:
    1. este o respiratie bradipneică;
    2. este o respiratie tahipneică cu pauze scurte la sfârşitul fiecărui timp respirator;
    3. se întâlneşte în starea de rău astmatic;
    4. este o respiraţie dispneică cu bradipnee expiratorie;
    5. nici o variantă nu este corectă.
       
       
20. Problemele pacientului cu tulburări psihice sunt următoarele, cu excepţia:
    1. alterarea nutriţiei;
    2. potenţial de alterare a integrităţii fizice;
    3. pneumonia;
    4. alterarea ritmului somn-veghe;
    5. nici o variantă nu este corectă.
       
       
21. O stare de febră peste 38ºC, care durează peste 24 ore la o lăuză, cum se interpretează?
    1. febra produsă de „furia laptelui”;
    2. infecţie puerperală;
    3. „frison fiziologic”;
    4. nu are componentă patologică;
    5. febră de sete.
       
       
22. În tabloul clinic al sarcinii extrauterine se regăsesc următoarele, cu excepţia:
    1. durere;
    2. hemoragie;
    3. hipertermie;
    4. stare generală alterată;
    5. ameţeli, lipotimie.
       
       
23. Lăuzia fiziologică:
    1. durează 6-8 săptămâni;
    2. durează 2 ani;
    3. ovulaţia se instalează în prima zi postpartum;
    4. durează 6-8 luni;
    5. ovulaţia depinde de tipul de naştere.
       
       
24. Hipersecreţia de hormon hipofizar somatotrop la un adult determină:
    1. gigantismul;
    2. acromegalia;
    3. boala Basedow;
    4. nanismul;
25. Care dintre următoarele boli reumatismale au o evoluţie acută:
    1. reumatismul articular acut;
    2. poliartrita reumatoidă;
    3. spondilita anchilopoetică;
    4. reumatismul abarticular;
    5. nici o variantă nu este corectă.
       
       
26. Manifestările de dependenţă în satisfacerea nevoii de a respira sunt:
    1. disfonia, afonia;
    2. epistaxis, strănut;
    3. cornaj, tiraj;
    4. dispnee, cianoză;
    5. toate variantele sunt corecte.
       
       
27. Recoltarea glicemiei se poate face:
    1. din sânge capilar şi venos;
    2. numai din sânge capilar;
    3. numai din sânge venos;
    4. pe eprubetă cu capac negru, în sistem vacutainer;
    5. pe eprubetă cu capac albastru, în sistem vacutainer.
       
       
28. Primul ajutor în traumatismele cranio-cerebrale presupune:
    1. asigurarea poziţiei şezând;
    2. poziţionarea victimei în decubit lateral sau ventral;
    3. se poziţionează pacientul în decubit dorsal;
    4. se plasează pacientul în poziţie Trendelemburg;
    5. se transportă pacientul în poziţie proclivă.
       
       
29. Fractura mandibulei se imobilizează folosind:
    1. căpăstrul.
    2. praştia.
    3. inelele din colac de vată.
    4. bandajarea circulară.
    5. nici o variantă nu este corectă.
       
       
30. Recoltarea materiilor fecale se face pentru:
    1. depistarea hemoragiilor oculte;
    2. depistarea purtătorilor sănătoşi de germeni patogeni;
    3. depistarea ouălor de paraziţi intestinali şi a chistelor;
    4. depistarea tulburărilor în secreţia fermenţilor digestivi;
    5. toate variantele sunt corecte.
       
       
31. Recoltarea hemoculturii:
    1. se face pe medii de cultură;
    2. nu necesită precauţii speciale;
    3. se face dezinfecţia tegumentului de tip I;
    4. purtarea mănuşilor sterile este opţională;
    5. se recoltează prin puncţie arterială de către medic, ajutat de asistentă.
       
       
32. În cazul intoxicaţiei cu alcool etilic se intervine de urgenţă prin:
    1. provocare de vărsături şi spălătură gastrică cu cărbune activat;
    2. aşezarea pacientului în poziţie Trendelemburg;
    3. folosirea laptelui ca antidot imediat;
    4. spălătură gastro-duodenală cu ser fiziologic;
    5. ridicarea obligatorie a pacientului în poziţie şezând.
       
       
33. Sputa din astmul bronșic prezinta următoarele elemente patognomonice:
    1. este vascoasă, perlată;
    2. este aerată, rozacee;
    3. este striată, numulară;
    4. este vascoasă, striată;
    5. este perlată, numulară.
       
       
34. În care din următoarele boli, dispneea este simptom dominant:
    1. edem pulmonar acut;
    2. pleurezie;
    3. pneumotorax;
    4. nevroză;
    5. colica renala.
       
       
35. Sângele provenind din arborele bronşic se defineşte ca:
    1. hematemeză;
    2. melenă;
    3. hemoptizie;
    4. hematurie;
36. Pneumonia este definită ca infecţie a:
    1. alveolelor;
    2. pleurei;
    3. parenchimului pulmonar;
    4. bronhiilor şi alveolelor;
37. Insuficienţa respiratorie acută poate fi determinată de:
    1. expunerea la frig;
    2. expunerea la căldură;
    3. obstrucţia căilor respiratorii superioare;
    4. expunerea la radiaţii solare;
    5. temperatura mediului ambiant de 21 grade C.
       
       
38. Intervenţia de urgenţă în cazul pacientului cu edem pulmonar acut constă în:
    1. scăderea circulaţiei de întoarcere prin sângerare;
    2. administrare de antibiotice;
    3. administrare de diuretice;
    4. aplicarea unei pungi cu gheaţă pe regiunea sternală;
    5. efectuarea unei puncţii pleurale.
       
       
39. Iradierea durerii toracice în braţul stâng este caracteristică pentru:
    1. o afecţiune coronariană;
    2. o spondilartroză;
    3. un pneumotorax;
    4. o radiculită;
    5. o pancreatită acută.
       
       
40. Fiind necesară o defibrilare, înainte de aplicarea unei manevre, ne asigurăm că:
    1. pacientul nu poartă obiecte metalice;
    2. nu există în apropierea sa nimic metalic;
    3. în apropiere nu se afăa nici o persoană străină;
    4. nimeni nu va atinge pacientul, patul sau brancardul în timpul execuţiei manevrei;
    5. pacientul este conştient.
       
       
41. Asistentul medical intocmeşte impreună cu pacientul imobilizat la pat, un orar de schimbare a poziţiei la:
    1. 6 ore;
    2. 8 ore;
    3. 3 ore;
    4. 1 ora;
    5. 2 ore.
       
       
42. Educaţia pacientului pentru prevenirea afecţiunilor locomotorii cuprinde:
    1. asigurarea unei alimentaţii hipersodate;
    2. expunerea prelungită la frig;
    3. efort fizic;
    4. poziţionarea corecta a corpului in timpul unor activităţi;
    5. netratarea infecţiilor microbiene si virale.
       
       
43. Educaţia pacientului cu osteoporoză constă in:
    1. să nu efectueze zilnic mişcare;
    2. să doarmă pe un plan moale, fără pernă sub cap;
    3. alimentaţie bogată in clorura de sodiu;
    4. alimentaţie bogată in calciu si vitamine;
    5. alimentaţie bogată in lipide.
       
       
44. In timpul tratamentului cu medicamente antiinflamatoare pacientul va primi:
    1. un regim alimentar hipercaloric;
    2. un regim alimentar hiposodat;
    3. un regim alimentar bogat in vitamina B1;
    4. un regim alimentar bogat in fier;
    5. nu necesită un regim special.
       
       
45. Care din urmatoarele boli reumatismale sunt degenerative:
    1. reumatismul articular acut;
    2. gonartroza;
    3. spondilita;
    4. guta;
    5. poliartrita reumatoida.
       
       
46. Hiperfunctia tiroidiană conduce la:
    1. mixedem;
    2. gigantism;
    3. exoftalmie;
    4. anosmie;
47. Feocromocitomul este o afecţiune cauzată de:
    1. hiperfuncţiei medulosuprarenalei;
    2. hiperfuncţia corticosuprarenalei;
    3. hiperfuncţia adenohipofizei;
    4. hipofuncţia medulosuprarenalei;
    5. hipofunctia adenihipofizei.
       
       
48. Hormonul responsabil pentru apariţia diabetului zaharat este:
    1. glucagonul;
    2. ADH-ul hipofizar;
    3. Insulina;
    4. ACTH-ul;
    5. STH-ul.
       
       
49. Artroza, cea mai frecventă boală reumatica, este caracterizată prin:
    1. inflamaţia structurilor vertebrale;
    2. uzura cartilajului articular;
    3. hipotrofia extremitatilor osoase;
    4. febra ridicata;
50. Diabetul zaharat prezintă urmatoarea triada simptomatică:
    1. polifagie, obezitate, hiperlipidemie;
    2. polipnee, poliurie, tahicardie;
    3. polifagie, polidipsie, poliurie;
    4. polifagie, polidipsie, tahicardie;
    5. obezitate, polidipsie, poliurie.
       
       
51. Ce sfaturi putem da unei persoane care trebuie sa slăbească, să piardă din greutate?
    1. să manânce de doua ori pe zi;
    2. sa bea ceaiuri bine indulcite;
    3. să consume concentrate de fructe;
    4. să crească consumul de sare;
    5. să insiste pe un regim echilibrat, fără grasimi.
       
       
52. Factorii declanşatori ai gutei sunt urmatorii:
    1. căldura;
    2. abuz alimentar, de alcool;
    3. aport scazut de fructoza;
    4. relaxarea psihica;
    5. temperatura mediului ambiant 25 grade C.
       
       
53. Apariţia şocului hipovolemic apare la:
    1. pierderea unei cantitati de 1500 – 2000 ml sânge;
    2. pierderea unei cantitati de 2000 – 2500 ml sânge;
    3. pierderea unei cantitati de 25000 – 3000 ml sânge;
    4. pierderea unei cantitati de 500 – 100 ml sânge;
    5. pierderea unei cantitati sub 300 ml sânge.
       
       
54. Care din următoarele sunt funcţii ale sângelui, cu excepţia:
    1. transportă oxigenul si substanţele nutritive la ţesuturi;
    2. transportă bioxidul de carbon la plamani;
    3. rol in termoreglare;
    4. rol in apararea organismului;
    5. rol in crestere.

    55. In realizarea hemostazei intervin o serie de factori:

55. 1. vasculari;
    2. termici;
    3. psihici;
    4. sociologici;
56. Audiograma se efectuează cu:
    1. voce soptita la diferite distante;
    2. diapazonul;
    3. audiometrul;
    4. raze X;
    5. EEG-ul.
       
       
57. Surditatea brusc instalată se tratează cu:
    1. antibiotice, antipiretice, hipnotice;
    2. corticoizi, anticoagulante, vasodilatatoare;
    3. antimicotice, hipotensoare, betablocante;
    4. diuretice, antimicotice, hipnotice;
    5. anticoagulante, antipiretice, betablocante.
       
       
58. Rinita alergică poate fi produsă de:
    1. alimente nealergice;
    2. pulberi vegetale inhalate;
    3. unele infectii cutanate;
    4. streptococul hemolitic;
    5. pneumococul’
       
       
59. Dacriocistita este:
    1. obturarea canalului nazo – lacrimal;
    2. inflamaţia marginilor pleoapelor;
    3. lipsa de paralelism a globilor oculari;
    4. erupţii conjunctivale;
    5. inflamaţia valului palatin.
       
       
60. Pacientul cu miopie prezintă ca manifestare de dependenţă:
    1. depărtarea obiectelor de ochi, pentru a le vedea;
    2. apropierea obiectelor de ochi, pentru a le vedea;
    3. ţinerea obiectelor la 30 cm de ochi pentru a le vedea;
    4. ţinerea obiectelor la 40 cm de ochi pentru a le vedea;
    5. ţinerea obiectelor la 35 cm de ochi pentru a le vedea.
       
       
61. Pacientul cu glaucom cronic necesită urmatoarele ingrijiri:
    1. alimentaţie hiposodata;
    2. alimentaţie hiposodata, cu reducerea cantitaţii de lichide;
    3. regim de viaţă fără restricţii;
    4. odihna, somn cu capul aşezat fără pernă;
    5. alimentaţie hipersodată.
       
       
62. Tratamentul cataractei senile este:
    1. regim alimentar;
    2. tratament medicamentos;
    3. combaterea aterosclerozei;
    4. pauza fară ochelari dupa intervenţia chirurgicală;
    5. extragerea pe cale chirurgicală a cristalinului.
       
       
63. Următoarele manifestări de dependenţă pot fi prezente la pacienţii cu afecţiuni oculare, cu excepţia:
    1. reacţie pupilară;
    2. fotofobia, durerea;
    3. scăderea acuitaţii vizuale;
    4. diplopia;
64. Pentru prevenirea cefaleei postrahianestezice bolnavul va fi aşezat in urmatoarea poziţie in pat:
    1. in decubit dorsal cu doua perne sub cap;
    2. in poziţie Trendelemburg;
    3. in poziţie laterală stânga;
    4. in poziţie laterală dreapta;
    5. in decubit dorsal, fără pernă, cu capul flectat spre dreapta, cu o tăviţă renală alături; nu va ridica capul.
       
       
65. Hemoragiile arteriale pot fi recunoscute după:
    1. culoarea sângelui si presiunea de scurgere a acestuia;
    2. cantitatea de sânge pierdut;
    3. starea generală a pacientului;
    4. aspectul pacientului;
       
       
    5. starea psihică a pacientului.
66. Tratamentul unei hernii este:
    1. medical;
    2. fizioterapic;
    3. chirurgical;
    4. simptomatic;
67. Hernia ombilicală este o hernie ce apare:
    1. la nivelul cicatricei ombilicale;
    2. la nivelul arcadei inghinale;
    3. la nivelul regiunii lombare;
    4. retrosternal;
    5. dorso – lombar.
       
       
68. În tumorile esofagiene, semnul caracteristic este:
    1. durerea retrosternală;
    2. vărsăturile;
    3. disfagie;
    4. anorexie;
69. Indicaţiile chirurgicale absolute ale ulcerului gastro-duodenal sunt:
    1. ulcerul perforat;
    2. ulcerul nehemoragic;
    3. ulcerul penetrant;
    4. ulcerul varicos;
    5. ulceratie la nivelul tegumentului.
       
       
70. Sângerarea gastrică poate fi cauzată de:
    1. ingestie de substanţe caustice;
    2. ulcer duodenalc;
    3. neoplasm gastric;
    4. neoplasm hepatic;
    5. neoplasm pancreatic.
       
       
71. Examenul de laborator principal care se efectuează într-o septicemie este:
    1. analiza exudatului plăgii operatorii;
    2. hemocultura repetată zilnic;
    3. hemocultura repetată săptămânal;
    4. urocultura repetată săptămânal până la negativare;
       
       
    5. coprocultura săptămânală.
72. Dispneea Cheyne-Stockes este:
    1. o respiraţie accelerată;
    2. o perturbare ritmică;
    3. o respiraţie cu amplitudini crescânde până la maxium şi apoi scăzând până la apnee, ce durează 10-20 secunde; şi apoi ciclu se reia;
    4. o inspiraţie lungă urmată de o expiraţie forţată, apnee;
    5. o respiraţie în 4 timpi (inspiraţie, apnee, expiraţie, apnee).
       
       
73. Sondajul vezical efectuat în scop explorator se face pentru:
    1. evacuarea conţinutului când acesta nu se face spontan;
    2. recoltarea unei cantităţi de urină pentru examenul de laborator;
    3. executarea unor proceduri prin sondă;
    4. administrarea de jackstips.co.uk medicamente;
    5. prevenirea ischiuriei.
       
       
74. Paracenteza reprezintă:
    1. pătrunderea cu ajutorul unui trocar în cavitatea peritoneală;
    2. pătrunderea cu un ac într-un organ parenchimatos;
    3. pătrunderea cu un ac în cavitatea pericardică;
    4. pătrunderea cu un ac în cavitatea pleurală;
    5. pătrunderea cu un ac în spaţiul subarahnoidian;
       
       
75. Accidentele injecţiei intravenose sunt următoarele, cu excepţia:
    1. hematomul prin străpungerea venei;
    2. flebalgia, datorită injectării prea rapide a unor substanţe iritante;
    3. paralizia, prin lezarea nervului sciatic;
    4. ameţeli, lipotimie, colaps;
    5. injectarea soluţiei în ţesutul perivenos.
       
       
76. Prin injecţia intradermică se pot introduce în organism:
    1. soluţii izotone;
    2. soluţii cristaline;
    3. soluţii uleioase;
    4. soluţii coloidale;
    5. soluţii hipertone.
       
       
77. Administrarea medicamentelor pe cale rectală este indicată la pacienţii:
    1. operaţi pe anus;
    2. operaţi pe rect;
    3. cu rectoragie;
    4. cu tulburări de deglutiţie;
    5. cu retenţie urinară.
       
       
78. Conduita de urgenţă în retenţia acută de urină constă în:
    1. administrarea de lichide;
    2. administrarea de diuretice la indicatia medicului;
    3. efectuarea clismei îu scop evacuator;
    4. efectuarea urografiei;
    5. efectuarea sondajului evacuator al vezici urinare.
       
       
79. Pentru determinarea glicemiei se recolteaza :
    1. sânge venos în sistem vacutainer;
    2. urină;
    3. exudat faringian;
    4. sânge arterial pe seringă fără aditivi;
    5. sânge capilar din lobul urechii.
       
       
80. Din alimentaţia pacientului cu obezitate se vor reduce următoarele alimente:
    1. produsele rafinate (ciocolata, frişca, maioneza);
    2. legumele şi fructele proaspete;
    3. carnea slabă şi laptele degresat;
    4. oul si brânza de vaci;
    5. verdeţurile.
       
       
81. Complicaţiile tuberculozei pulmonare sunt urmatoarele, cu excepţia:
    1. hemoptizia;
    2. pneumotoraxul spontan;
    3. pleurezia serofibrinoasă;
    4. cancerul pulmonar;
    5. pleurezia purulentă.
       
       
82. Durerea în infarctul miocardic acut (IMA) prezintă urmatoarele caracteristici, cu excepţia:
    1. este localizată retrosternal sau precordial;
    2. cedează la administrarea nitroglicerinii;
    3. este violentă, insuportabilă;
    4. durează peste 20 minute;
    5. este însoţită de anxietate marcantă.
       
       
83. Semne şi simptome prezente în hipertensiunea arteriala (HTA) sunt:
    1. palpitaţii, vărsături, disurie;
    2. dispnee, cefalee occipitală, tulburări de vedere, vertij;
    3. anorexie, pirozis, flatulenţă, dispnee;
    4. dispnee, poliurie, regurgitaţii;
    5. cefalee, dispnee, bulimie, diplopie.
       
       
84. Durerile în Reumatismul articular acut ( RAA ) au următoarele caracteristici:
    1. surde cu debut insidios;
    2. au caracter migrator afectând articulaţiile mari;
    3. se instalează numai la mobilizare;
    4. afectează articulaţiile mici de la mâini şi picioare;
    5. survin în timpul nopţii şi se ameliorează în timpul zilei.
       
       
85. Forma cea mai severă a scăderii ponderale se numeşte:
    1. sindrom hipoanabolic;
    2. caşexie;
    3. adinamie;
    4. nu are denumire specifică;
    5. toate afirmaţiile sunt corecte.
       
       
86. Diabetul zaharat insulino-dependent prezintă următoarele aspecte clinice şi paraclinice:
    1. debut brusc cu sete, poliurie, polifagie şi apariţia cetoacidozei în timpul unei infecţii intercurente;
    2. debut după vârsta de 50 ani;
    3. nivelul insulinei plasmatice crescut;
    4. rezitenţă la acţiunea insulinei, anurie;
    5. pierdere în greutate, oligurie, hipercalcemie.
       
       
87. Simptomul cel mai frecvent în ulcerul gastric este:
    1. anorexie;
    2. greaţă;
    3. durere epigastrică;
    4. pirozis;
    5. scădere ponderală.
       
       
88. Complicaţiile colecistitei acute sunt următoarele, cu excepţia:
    1. empiemul;
    2. gangrena şi perforaţia veziculei biliare;
    3. hemoragia digestivă superioară;
    4. fistulizarea şi ileusul biliar;
    5. pancreatita acută.
       
       
89. Cauzele lipsei de fier sunt:
    1. boli inflamatorii reumatismale;
    2. muşcături de animale;
    3. hemodializa;
    4. dietă deficitară;
    5. hiperlipemia
       
       
90. Simptomatologia în colecistita acută include:
    1. dureri în hipocondrul drept, febră, frison;
    2. stare comatoasă;
    3. greţuri;
    4. pareză;
    5. anurie