Testul grila online il gasiti aici (trebuie sa fiti inregistrat).

1. Ce accidente imediate putem întâlni în cazul puncţiei sternale?

1. hemoragie;
2. constipaţie;
3. perforaţia inimii şi plămânului;
4. fenomene de insuficieţă cardiacă;
5. hemoperitoneu.

2. Elementele figurate reprezintă din volumul sanguin:
   1. 40 %;
   2. 35 %;
   3. 45 %;
   4. 70 %;
   5. 15 %.
      
      
3. Otita medie acută poate fi:
   1. congestivă, catarală, supurată;
   2. difuză;
   3. localizată;
   4. dureroasă; nedureroasă;
   5. difuză, supurată.
      
      
4. Sindromul Meniere este:
   1. sindrom alergic;
   2. proces supurativ;
   3. sindrom vertiginos;
   4. proces inflamator;
   5. boală vasculară.
      
      
5. In cazul unui tamponament anterior (in epistaxis) mesa va fi menţinută pe loc:
   1. 20 ore;
   2. 48 ore;
   3. 72 ore;
   4. 35 ore;
   5. 10 ore.
      
      
6. Semnele şi simptomele care caracterizează stopul cardiorespirator sunt urmatoarele, cu excepţia:
   1. midriază;
   2. oprirea respiraţiei şi circulaţiei;
   3. relaxare sfincteriană;
   4. pierderea conştienţei;
   5. hipotensiune arterială,
      
      
7. În care din situaţiile de mai jos este indicată transfuzia cu sânge integral?
   1. şoc prin arsuri;
   2. şoc hemoragic;
   3. ocluzie intestinală;
   4. şoc cronic;
   5. şoc cardiogen.
      
      
8. Conduita de urgenţă în edemul pulmonar constă din:
   1. administrarea la indicaţia medicului de antialgice ( mialgin, fortral );
   2. repaus vocal absolut;
   3. pungă cu gheaţă pe regiunea sternală;
   4. instalarea bolnavului în poziţie şezândă pe scaun sau pe marginea patului cu gambele atârnând;
   5. combaterea anxietăţii.
      
      
9. În intoxicaţia cu alcool etilic este contraindicată:
   1. provocarea de vărsături;
   2. spălătură gastrică;
   3. administrarea de vit. B6;
   4. administrare de morfină;
   5. perfuzie cu glucoza 5%;
      
      
10. Conduita de urgenţă în epistaxis constă în următoarele, cu excepţia:
    1. aplicarea de comprese reci pe regiunea frontală;
    2. compresiune digitală pe narina care sângerează;
    3. tampon narin îmbibat cu soluţii hemostatice;
    4. tamponament anterior al fosei nazale;
    5. instilaţii nazale.
       
       
11. Conduita de urgenţă în astmul bronşic constă în:
    1. aşezarea pacientului în poziţie şezândă, combaterea anxietăţii, administrare de bronhodilatatoare la indicaţia medicului;
    2. aşezarea pacientului în decubit ventral şi administrarea de tonice cardiace la indicaţia medicului;
    3. administrare de anticoagulante la indicaţia medicului;
    4. efectuarea bronhografiei la indicaţia medicului;
    5. recoltarea exudatului faringian la indicaţia medicului.
       
       
12. Transportul unui accidentat cu fractură de coloană vertebrală se face:
    1. semişezând cu spatele sprijint;
    2. pe targă rigidă în decubit dorsal;
    3. decubit lateral stâng;
    4. poziţie Trendelenburg;
    5. semişezând.
       
       
13. Care din manoperele de mai jos trebuie prima intreprinsă în cursul resuscitării cardiorespiratorii?
    1. oxigenoterapia;
    2. stimularea activităţii centrilor respiratori deprimaţi;
    3. asigurarea şi menţinerea libertăţii căilor respiratorii;
    4. deprimarea centrilor respiratori prin substanţe toxice;
    5. combaterea acidozei prin medicaţie alcalinizantă.
       
       
14. Menţinerea temperaturii corpului între 37-38 grade este dată de:
    1. hiperpirexie;
    2. subfebrilitate;
    3. febra moderată;
    4. hipotermie;
    5. febră ridicată.
       
       
15. Vărsăturile alimentare cu conţinut vechi sunt manifestări întâlnite în:
    1. gravidie;
    2. colică biliară;
    3. colică renală;
    4. stenoză pilorică;
16. Intervenţiile asistentei medicale în îngrijirea unui pacient cu aport alimentar insuficient faţă de necesităţile organismului includ:
    1. recomandarea facută pacientului de a mânca singur, pentru a nu fi deranjat de ceilalţi;
    2. stabilirea unui orar clar al meselor (3 mese/zi care să asigure aportul caloric adecvat);
    3. modificarea orarului meselor (cate puţin de mai multe ori pe zi), în funcţie de tratamentele urmate;
    4. nu contează regimul alimentar;
    5. toate variantele sunt corecte.
       
       
17. Igiena defectuoasă şi menţinerea îndelungată a pacientului în aceeaşi poziţie favorizează:
    1. apariţia paraliziei;
    2. apariţia parezei;
    3. apariţia escarelor;
    4. apariţia echimozelor;
    5. aparitia edemului.
       
       
18. Semnele clinice locale ale infecţiei chirurgicale sunt reprezentate de următoarele cu excepţia:
    1. roşeaţa;
    2. limfangită;
    3. caldură;
    4. tumefacţie;
19. Tamponada cardiacă apare în cadrul urmatoarei afecţiuni:
    1. pleurezie;
    2. endocardită;
    3. infarctul miocardic acut;
    4. pericardită;
20. Voletul costal este:
    1. fractura unei coaste;
    2. fractura mai multor coaste;
    3. fractura mai multor coastea lăturate;
    4. fractura a doua coaste;
    5. segment din peretele toracic întins pe cel puţin trei coaste consecutive între două focare de fracturã paralele.
       
       
21. Pacientului cu laringită acută i se recomandă:
    1. repaus vocal;
    2. aport crescut de lichide reci;
    3. să continue fumatul;
    4. să stea în cameră cu aer rece;
    5. să mănânce îngheţată.
       
       
22. Pacientul cu cataractă senilă prezintă ca manifestăre de dependenţă:
    1. scăderea progresivă a acuităţii vizuale;
    2. secreţie oculară purulentă;
    3. dureri oculare şi perioculare vii;
    4. scăderea secreţiei lacrimale;
    5. nici o variantă nu este corectă.
       
       
23. Într-o entorsă sunt contraindicate:
    1. masajul, căldura şi mobilizarea forţată;
    2. imobilizarea articulaţiei cu ajutorul atelelor sau a aparatelor gipsate;
    3. aplicarea de comprese reci şi combaterea durerii;
    4. puncţia articulară degajatoare în hidrartrozele mari;
    5. aplicarea unei feşi elastice sau ciorap elastic pe perioada zilei.
       
       
24. Gastritele cronice nu pot fi cauzate de:
    1. bacterii;
    2. alcool;
    3. avitaminoze;
    4. reflux gastro-duodenal;
25. Intervenţiile autonome în pregătirea preoperatorie a pacienţilor sunt:
    1. recoltarea sângelui pentru analize de laborator;
    2. administarea de sedative în seara anterioară intervenţiei;
    3. informarea pacientului şi a aparţinătorilor despre tipul de intervenţie şi evoluţia ulterioară;
    4. asigurarea regimului alimentar în funcţie de intervenţia chirurgicală;
    5. toate variantele posibile.
       
       
26. Care dintre următoarele afirmaţii referitoare la glomerulonefrita cronică este falsă?
    1. sunt nefropatii glomerurale cu leziuni predominant inflamatorii ale capilarelor glomerurale;
    2. în funcţie de aspectul lor clinic glomerulonefritele pot fi acute, subacute sau cronice;
    3. după întinderea leziunilor, glomerulonefritele pot fi difuze sau în focar;
    4. sunt nefropatii glomerurale cu leziuni predominant inflamatorii la nivelul ureterelor;
    5. complicaţiile cele mai frecvente sunt insuficienta cardiaca, edemul cerebral şi insuficienţa renală.
       
       
27. Insuficienţa renală acută este o suferinţă renală gravă, caracterizată prin suprimarea bruscă a funcţiilor renale, exprimată clinic prin:
    1. oligurie sau anurie;
    2. hipoazotemie;
    3. polakiurie cu disurie;
    4. nicturie;
    5. enurezis nocturn.
       
       
28. Caracteristic în mixeedem este:
    1. tegumente calde, umede, păr uscat friabil, bradicardie, bradilalie;
    2. bolnavii sunt sensibili la cald, femeile prezintă îngroşarea vocii;
    3. tahicardia, cefaleea;
    4. diareea şi prezenţa durerilor musculare;
    5. faţa împăstată, bradilalia, constipaţia, bradicardia, lentoarea psihică, tegumente: palide, uscate, reci.
       
       
29. Prima îngrijire acordată nou-nascutului în sala de naşteri este:
    1. stabilirea scorului Apgar;
    2. pansarea bontului ombilical;
    3. aspirarea căilor aeriene;
    4. cântărirea nou-nascutului;
    5. tăierea cordonului ombilical.
       
       
30. Hemostaza provizorie, prin compresiune se realizează prin:
    1. compresiune manuală sau digitală;
    2. pansament necompresiv;
    3. aplicarea antipirinei pe plagă;
    4. fasa elastică;
    5. hemostatice intavenos.
       
       
31. Gangrena gazoasă reprezintă:
    1. infecţii cu clostridii;
    2. infecţii cu anaerobi;
    3. infecţii cu stafilococi;
    4. infecţii cu proteus;
    5. infecţii cu candida.
       
       
32. Pacientul cu hemoragie acută se transportă în poziţie:
    1. şezând, cu spatele sprijinit;
    2. decubit lateral stâng;
    3. decubit lateral drept;
    4. decubit ventral;
33. Manifestările de dependenţă ce caracterizează stopul cardiorespirator sunt urmatoarele, cu excepţia:
    1. midriază;
    2. oprirea respiraţiei şi circulaţiei;
    3. hipotensiune arterială;
    4. relaxarea sfincteriană;
    5. pierderea cunostinţei.
       
       
34. În care din următoarele faze ale procesului de îngrijire stabilim dacă îngrijirea postoperatorie a fost eficientă?
    1. evaluare;
    2. planificare;
    3. implementare;
    4. diagnostic de nursing;
    5. analiza datelor.
       
       
35. Care din următoarele se consideră complicaţii apărute la un bolnav imobilizat timp îndelungat la pat:
    1. artrita acută;
    2. escara de decubit;
    3. tulburări circulatorii centrale;
    4. epistaxis;
36. Care este atitudinea corectă la locul accidentului, în cazul unui traumatism abdominal închis?
    1. administrare de calmante;
    2. transport de urgenţă la spital;
    3. hemostaza locală;
    4. hemostaza provizorie;
    5. administrare de anticoagulante.
       
       
37. Ce manifestări sunt tipice pentru o hemoragie internă?
    1. tegumente calde;
    2. tegumente cianotice;
    3. stare de acalmie;
    4. sete accentuată;
    5. indiferenţă.
       
       
38. Care sunt factorii care favorizează degerăturile?
    1. frigul umed;
    2. frigul uscat;
    3. încălţăminte lejeră;
    4. îmbrăcăminte adecvată;
    5. imobilitate prelungită.
       
       
39. Care din următoarele manevre se practică în cazul muşăturilor de şarpe veninos?
    1. incizia şi excizia ţesutului cutanat în zona lezată;
    2. aplicarea garoului dedesubtul leziunii;
    3. administrare de adrenalină;
    4. digitalice;
    5. ceaiuri calde.
       
       
40. Durerea din angina pectorală este cel mai frecvent declanşată de:
    1. pauza alimentară;
    2. efortul fizic;
    3. lipsa aportului vitaminei C;
    4. scăderea ponderală;
41. Care din următorii factori nu sunt implicaţi în apariţia varicelor membrelor inferioare?
    1. defecte congenitale şi predispoziţie ereditară;
    2. obezitate şi ortostatism prelungit;
    3. sarcini multiple;
    4. tumori abdominale;
    5. hipercolesterolemia, ateroscleroza.
       
       
42. Oscilometria reprezintă:
    1. o metodă de explorare a arterelor periferice;
    2. o metodă de examinare a venelor;
    3. o metodă de explorare a arterei abdominale;
    4. o metodă de explorare a arterei carotide;
    5. o terapie a arterelor periferice.
       
       
43. Pacientului cu varice i se recomandă purtarea ciorapilor elastici pe care îi îmbracă astfel:
    1. fiind aşezat în pat cu membrul superior ridicat;
    2. fiind în poziţie şezând pe scaun;
    3. în ortostatism;
    4. fiind aşezat în pat cu membrul inferior orizontal;
    5. în decubit lateral drept.
       
       
44. In timpul tratamentului cu anticoagulante asistentul medical va avea în vedere:
    1. notarea zilnică a diurezei;
    2. supravegherea sângerărilor gingivale si nazale;
    3. monitorizarea greutăţii;
    4. monitorizarea tensiunii arteriale;
    5. apariţia icterului.
       
       
45. In cazul efectuării unei electrocardiograme, electrodul negru se aplică:
    1. la mâna dreaptă;
    2. la mâna stângă;
    3. la piciorul drept;
    4. la piciorul stâng;
46. Gastrita acută este produsă de urmatoarele cauze, cu excepţia:
    1. excesului de alcool;
    2. substanţelor caustice;
    3. aspirinei;
    4. paracetamolului;
    5. excesului de cafea.
       
       
47. Poziţia pacientului pentru puncţia splenică este urmatoarea:
    1. decubit dorsal, cu membrele inferioare intinse;
    2. decubit dorsal cu membrele superioare pe lânga corp;
    3. decubit lateral drept, cu mâna dreaptă sub cap;
    4. decubit ventral;
48. Intervenţiile autonome ale asistentului medical în ingrijirea pacientului cu hemoragie digestivă superioară sunt următoarele:
    1. asigurarea alimentaţiei, măsurarea şi notarea greutaţii corporale si a diurezei;
    2. asigurarea repausului strict la pat in decubit dorsal;
    3. aspiraţie gastrică pentru evacuarea sângelui;
    4. spălatura gastrică;
    5. transfuzii mici de sânge proaspăt.
       
       
49. In cazul unui pacient care prezintă meteorism abdominal asistentul medical, la indicaţia medicului, intervine astfel:
    1. introduce o sondă pentru gaze;
    2. efectuează o clisma inalta;
    3. efectuează o electrocardiograma;
    4. nu intervine, se rezolvă de la sine;
    5. introduce o sonda gastrică.
       
       
50. Un examen foarte util în suspiciunea de obstrucţie sau tumoră de colon, va fi:
    1. irigoscopia;
    2. urografia;
    3. tranzitul baritat;
    4. colecistografia;
    5. radiografia abdominală pe gol.
       
       
51. După oprirea vărsăturilor, pacientul va fi realimentat cu:
    1. supe strecurate de zarzavat;
    2. lapte, smântâna, peşte;
    3. ou fiert moale, pâine prăjită, iaurt;
    4. carne fiartă slabă, lapte, piureuri;
    5. cantitaţi mici de ceai, din oră în oră.
       
       
52. Diagnosticul de certitudine in infecţiile urinare este susţinut de:
    1. examenul sumar de urină;
    2. urocultura;
    3. valoarea ureei sanguine;
    4. valoarea creatininei;
    5. valoarea bilirubinei.
       
       
53. Una dintre afecţiunile urmatoare conduce la apariţia hipertensiunii arteriale secundare:
    1. ulcerul gastric;
    2. infarctul miocardic acut;
    3. insuficieţa renală acută;
    4. diabetul zaharat;
    5. ulcerul duodenal.
       
       
54. La un pacient cu anurie asistenta constata:
    1. absenţa urinei in vezica urinară;
    2. scăderea cantitaţii de urină / 24 ore;
    3. eliminarea urinei cu dificultate;
    4. eliminarea urinei cu sânge;
    5. creşterea cantitaţii de urină / 24 ore.
       
       
55. Urografia reprezintă:
    1. examen radiologic al aparatului renal folosind ca substanţă de contrast odiston, injectat intravenos;
    2. examen radiologic al aparatului renal folosind ca substanţă de contrast iodura de sodiu 10%, injectata prin cateterism ureteral;
    3. examen radiologic al vezicii urinare;
    4. examen radiologic al colecistului;
    5. examen endoscopic al aparatului renal.
       
       
56. Intervenţiile autonome ale asistentului medical în îngrijirea pacientului cu edeme sunt:
    1. măsurarea zilnică a greutăţii corporale şi a diurezei;
    2. dezinfecţia regiunii edemaţiate şi acordarea poziţiei şezând cu picioarele atârnate;
    3. alimentaţie hipersodată;
    4. monitorizarea la 2 ore a respiraţiei;
    5. administrarea tratamentului etiologic.
       
       
57. Modificările patologice ale diurezei sunt:
    1. ischiuria, disuria, anuria;
    2. polachiuria, retentia de urina, enurezis;
    3. oliguria, nicturia, hematuria;
    4. poliuria, anuria, oliguria;
    5. poliuria, polachiuria, incontinenta urinară.
       
       
58. Cifoscolioza este o boală:
    1. restrictivă;
    2. obstructivă;
    3. a membrelor inferioare;
    4. a membrelor superioare;
    5. a centurii scapulohumerale.
       
       
59. În prezenţa unui aparat ghipsat asistentul medical işi propune următoarele, cu excepţia:
    1. sesizarea oricărui miros degajat la nivelul aparatului gipsat;
    2. observarea schimăarii culorii gipsului la nivelul plăgii;
    3. observarea culorii tegumentelor din jurul aparatului gipsat;
    4. sprijinirea precoce pe jackstips.co.uk membrul afectat;
    5. ajutarea pacientului în satisfacerea nevoilor fundamentale.
       
       
60. Absenţa pulsului arterial şi răcirea extremităţilor afectate sunt caracteristice:
    1. sindromului de ischemie periferică acută;
    2. tromboflebitelor;
    3. bolii varicoase;
    4. arteritelor;
61. Hipoxemia reprezintă:
    1. diminuarea cantităţii de oxigen în ţesuturi;
    2. creşterea cantităţii de oxigen în ţesuturi:
    3. scăderea cantităţii de dioxid de carbon în sânge;
    4. diminuarea cantităţii de oxigen în sânge;
    5. creşterea cantităţii de bioxid de carbon în ţesuturi.
       
       
62. Care din următoarele manifestări sunt prezente la un bolnav cu ulcer gastric?
    1. dureri nocturne şi inainte de mese;
    2. dureri în epigastru, greţuri şi vărsături postprandiale;
    3. durere ” în bară” în etajul abdominal superior;
    4. durere “în bară” în etajul abdominal inferior;
    5. durere “ca un pumnal” în flancul drept.
       
       
63. Cum se numeşte  puncţia peritoneului prin care se extrage lichid din cavitatea abdominală?
    1. laparotomie;
    2. celiotomie;
    3. laparascopie;
    4. paracenteză;
    5. toracocenteză.
       
       
64. Pacientul cu aspiraţie gastrică continuă se va supraveghea atent pentru a se preveni:
    1. edemele membrelor inferioare;
    2. hemoragia;
    3. deshidratarea;
    4. edemele membrelor superioare;
65. În colecistita acută sunt prezente urmatoarele manifestari de dependenţă:
    1. dureri în hipocondrul drept;
    2. dureri în hipocondrul stâng;
    3. stare comatoasă;
    4. greţuri, vărsături;
    5. hematemeză, melenă.
       
       
66. Pentru radioscopia gastrointestinală pacientul necesită urmatoarea pregătire:
    1. în dimineaţa zilei de examinare o clismă evacuatoare;
    2. cu 3- 4 zile înaite alimentaţie neflatulentă;
    3. în dimineaţa examinării o cană cu ceai amar;
    4. în dimineaţa examinării nu manâncă şi nu fumează;
    5. cu 30 de minute înaintea examinării o fiolă de atropină.
       
       
67. Vărsăturile cu conţinut alimentar vechi sunt întalnite la pacienţii cu:
    1. stenoză pilorică;
    2. cancer gastric;
    3. gastrită;
    4. esofagită de reflux;
    5. cancer de colon.
       
       
68. Poliuria reprezintă:
    1. micţiuni frecvente cu cantitate mică de urină;
    2. dureri la micţiune;
    3. cantitate mare de urină eliminată în 24 de ore;
    4. absenţa urinei în vezica urinară;
    5. incontinenţă de urină.
       
       
69. Conduita de urgenţă în caz de retenţie urinară se referă la:
    1. administrare de diuretice;
    2. administrare de antispastice;
    3. administrare de antibiotice;
    4. sondaj vezical sau puncţie vezicală;
    5. puncţie renală.
       
       
70. Complicaţiile acute ale diabetului zaharat sunt:
    1. retinopatie (scăderea acuităţii vizuale);
    2. arterite;
    3. comă hipoglicemică, hiperglicemică;
    4. piciorul diabetic;
    5. encefalopatia diabetică.
       
       
71. Durerea în infarctul miocardic acut (IMA) prezintă următoarele caracteristici cu excepţia:
    1. este violentă, insuportabilă;
    2. durează peste 20 minute;
    3. apare brusc, uneori în somn;
    4. cedează la administrarea nitroglicerinei;
    5. intensitatea este deosebit de mare.
       
       
72. Din tabloul clinic al sincopei fac parte:
    1. pierderea de lungă durată a stării de conştienţă;
    2. debut lent, insidios;
    3. pareză, paralizie;
    4. hipertensiune arterială;
    5. niciuna din variante.
       
       
73. Intervenţiile delegate la pacienţii cu hipertensiune arterială sunt:
    1. asigurarea regimului alimentar hiposodat, hipolipidic;
    2. educaţia pacientului pentru suprimarea fumatului;
    3. administrarea medicaţiei antihipertensive;
    4. educaţia pacientului privind dozarea efortului fizic;
    5. asigurarea condiţiilor corespunzătoare pentru măsurarea tensiunii arteriale.
       
       
74. Ieşirea totală sau parţială a unui organ din cavitatea sau învelişul lui normal, fără să comunice cu exteriorul, poartă numele de:
    1. eventraţie;
    2. evisceraţie;
    3. hernie;
    4. flegmon;
75. Tratamentul herniei inghino-scrotale constă în:
    1. administrarea de simptomatice;
    2. administrarea de antialgice şi intervenţie chirurgicală;
    3. administrarea de antibiotice;
    4. exclusiv chirurgical;
    5. administrarea de antiinflamatorii nesteroidiene.
       
       
76. Infecţia folicului pilosebaceu cu stafilococ este:
    1. abcesul;
    2. furunculul;
    3. hidrosadenita;
    4. flegmonul;
77. Torticolisul este o manifestare de dependenţă în cadrul:
    1. nevoii de a respira şi a avea o bună circulaţie;
    2. nevoii de a se mişca şi a avea o bună postură;
    3. nevoii de a elimina;
    4. nevoii de a bea şi a mânca;
    5. nici o variantă nu este corectă.
       
       
78. Schimbările pasive de poziţie ale pacienţilor sunt indicate în caz de:
    1. pacienţi adinamici, imobilizaţi;
    2. pacienţi psihici, agitaţi;
    3. pacienţi cu boli infectocontagioase;
    4. pacienţi cu boli dermatovenerice;
    5. nou-născuţi în timpul convulsiilor.
       
       
79. Vindecarea plăgilor se poate realiza prin:
    1. vindecare primară – per primam;
    2. vindecare secundară – per secudam;
    3. vindecare terţiară – per tertiam;
    4. vindecare primară – plăgile operatorii;
    5. toate variantele sunt corecte.
       
       
80. Unul din semnele pneumotoraxului este:
    1. sputa cu sânge;
    2. durere toracică surdă;
    3. absenţa mişcărilor toracice în timpul respiraţiei;
    4. expectoraţie cu puroi;
    5. temperatura marcată.
       
       
81. In care din următoarele vicii de refracţie imaginea se formează înaintea retinei?
    1. hipermetropia;
    2. miopia;
    3. astigmatismul;
    4. presbitia;
82. Cu ce fel de lentile se poate corecta miopia?
    1. lentile biconvexe;
    2. lentile biconcave;
    3. lentile cilindrice;
    4. lentile convergente;
    5. lentile hexagonale.
       
       
83. Cataracta este:
    1. vedere dublă;
    2. paralizia muşchiului globului ocular;
    3. opacifierea cristalinului;
    4. imposibilitatea ochiului de a se acomoda la lumina puternică;
    5. imposibilitatea ochiului de a se acomoda la lumina slabă.
       
       
84. Determinarea acuitatii vizuale se face la optotip. Ochiul emetrop:
    1. vede de la 5 m – ultimul rând al optotipului;
    2. vede de la 10 m - ultimul rând al optotipului;
    3. vede de la 5 m – penultimul rând al optotipului;
    4. vede de la 7 m – ultimul rând al optotipului;
    5. vede de la 10 m – ultimul rând al optotipului.
       
       
85. Efectuarea puncţei pleurale exploratorie poate determina urmatoarele accidente vitale:
    1. tromboflebita profundă a membrelor superioare;
    2. stop cardio – respirator reflex;
    3. criza de astm bronşic;
    4. anurie;
86. Asistentul medical îl programează pe pacient la un examen prin care medicul va vizualiza interiorul bronhiilor și a traheei. Acest examen se numește:
    1. bronhografie;
    2. bronhoscopie;
    3. cistoscopie;
    4. laringoscopie;
87. Criza de astm se caracterizează prin urmatoarele manifestări:
    1. sputa rozata, bradipnee;
    2. sputa cu aspect perlat, tahipnee;
    3. dispnee expiratorie, bradipnee;
    4. dispnee inspiratorie, bradipnee;
    5. tahicardie cu tahipnee.
       
       
88. Tratamentul de elecţie al pneumoniei pneumococice se face cu:
    1. penicilina
    2. oxacilina;
    3. cefalosporine;
    4. vancomicina;
89. Frecvenţa respiraţiei la adult este de:
    1. 12 – 14 respiraţii / minut;
    2. 14 – 16 respiraţii / minut;
    3. 10 – 14 respiraţii / minut;
    4. 16 – 18 respiraţii / minut;
    5. 18 – 20 respiraţii / minut.
       
       
90. Pneumotoraxul este o afecţiune caracterizată prin:
    1. prezenţa unei colecţii gazoase în cavitatea pleurală;
    2. prezenţa unei colecţii lichidiene în cavitatea pleurală;
    3. prezenţa unei colectâţii sanghinolente în cavitatea pleurală;
    4. prezenţa unei colecţii purulente în cavitatea pleurală;
    5. nici un raspuns nu este corect.