Teste biologie admitere - Analizatorii #2 - 40 de intrebari
- Detalii
- Categoria părinte: Teste grila online
Testul grila online il gasiti aici (trebuie sa aveti cont).
Q1: Calea sensibilităţii olfactive:
Primul neuron se află în celulele mitrale.
Al doilea neuron străbate lama ciuruită a etmoidului.
Are al treilea neuron în talamus.
Tractul olfactiv străbate lama ciuruită a etmoidului.
Tractul olfactiv se proiectează în girul hipocampic şi nucleul amigdalian.
Q2: Corpusculii Golgi-Mazzoni:
sunt puţin mai mari decât corpusculii Vater-Pacini.
formează papilele dermice în stratul papilar al dermului.
simt o varietate a corpusculilor Vater-Pacini.
sunt situaţi în dermul reticular.
sunt situaţi profund spre hipoderm.
Q3: Câmpul receptor:
este pragul de percepere distinctă a două puncte.
este distanţa minimă la care, prin stimularea a două puncte apropiate, subiectul percepe atingerea fiecăruia dintre ele.
este de aproximativ 2 mm.
are o suprafaţă invers proporţională cu densitatea receptorilor din regiunea respectivă.
este de aproximativ 50 mm.
Q4: Corpusculii pentru sensibilitatea tactilă sunt următorii, cu excepţia:
Maissner
Vater-Pacini
Merkel
Ruffini
Golgi-Mazzoni
Q5: Despre fusurile neuromusculare este adevărat că:
Sunt formate din 1-3 fibre musculare intrafusale.
Sunt conţinute într-o capsulă elastică.
Axonii neuronilor alfa ajung la periferia fibrelor.
La fibrele intrafusale cu sac nuclear şi cu lanţ nuclear ajung fibrele anulospirale şi a celor „în floare”.
Porţiunea centrală conţine nudei şi este contractilă.
Q6: Receptorii analizatorului kinestezic sunt situaţi în următoarele structuri, cu excepţia:
dermul profund.
articulaţii.
tendoane.
ligamente.
muşchi.
Q7: Următoarele afirmaţii sunt false, cu excepţia:
Coroida se continuă anterior cu corneea.
Sclerotica, în partea sa posterioară este prevăzută cu un orificiu prin care iese artera globului ocular.
Coroida este o tunică fibroasă.
Irisul permite reglarea cantităţii de lumină ce soseşte la retină.
Orificiul nervului optic este situat în dreptul axului vizual.
Q8: Protoneuronul căii gustative se află:
în nucleul solitar din bulb
In ganglionul solitar
în cornul posterior al măduvei spinării
în ganglionii de pe traiectul nervilor
Nici o variantă de mai sus
Q9: Următoarele afirmaţii sunt adevărate, cu excepţia:
Corpusculii Vater-Pacini sunt localizaţii în hipodermul pulpei degetelor.
Corpusculii Vater-Pacini se adaptează rapid şi recepţionează vibraţiile.
Corpusculii Ruffini sunt localizaţi mai profund în derm şi recepţionează presiunea.
Corpusculii Ruffini sunt consideraţi şi receptori pentru cald.
Corpusculii Krause sunt consideraţi si receptori pentru rece.
Q10: în legătură cu mediile refiingente putem spune:
Cristalinul se hrăneşte prin difuziune de la vasele proceselor ciliare.
Mediile refiingente alcătuiesc aparatul dioptrie.
Umoarea apoasă are o consistenţă gelationasă.
Coroida se întinde posterior de ora serata.
Nici o variantă de mai sus.
Q11: Primul neuron al căii olfactive se află la nivelul:
celulelor mitrale.
butonului olfactiv.
ganglionii de pe traiectul nervilor olfactivi.
celulelor bipolare.
nici o variantă de mai sus.
Q12: Următoarele papile gustative nu au muguri gustativi:
Circumvalate.
Foliate.
Caliciforme.
Fungiforme.
Nici o variantă de mai sus.
Q13: în legătură cu fusurile neuromusculare, următoarele afirmaţii sunt false, cu excepţia:
Impulsul nervos se transmite neuronului alfa, ceea ce duce la contracţia fibrelor intraâisale.
Dispunerea în paralel a fibrelor extrafusale face ca întinderea fibrelor intrafusale să determine şi întinderea primelor.
Motoneuronii dfa inervează fibrele extrafusale.
Relaxarea musculară este prevenită prin întinderea fibrelor extrafusale care declanşează contracţia reflexă.
Fibrele intrafusale cu sac nuclear sunt inervate motor de fibrele senzitive anulospirale.
Q14: Axonii celulelor bipolare:
Se înmănunchiază pentru a forma tractul olfactiv.
Se termină cu o veziculă prevăzută cu cili.
Fac sinapsă cu al IlI-lea neuron în talamus.
Fac sinapsă cu celulele mitrale.
Fac sinapsă cu al Il-lea neuron la nivelul bulbului olfactiv.
Q15: Următoarele afirmaţii despre derm sunt false, cu excepţia:
Dermul prezintă un strat profund,dermul germinativ,dispus spre hipoderm.
in stratul reticular se află papilele dermice.
în derm se găsesc corpusculii Meissner, Krause Rufîini şi Merkel pentru sensibilitatea tactilă.
in profunzimea dermului se află corpusculii Pacini care se adaptează puţin sau deloc şi recepţionează vibraţiile.
Receptorii cu localizare în partea superioară a dermului, recepţionează atingerea.
Q16: Referitor la cristalin putem spune:
Este localizat între iris şi umoarea apoasă.
Este învelit de o capsulă fibroasă - cristaloida.
Este menţinut printr-un sistem de fibre care alcătuiesc ligamentul suspensor.
Conţine vase de sânge.
Are forma unei lentile convergente.
Q17: în legătură cu zonele de percepţie a gustului, avem:
La vârful limbii, acru şi dulce.
La rădăcina limbii, acru şi amar.
Pe marginea laterală a limbii, sărat şi acru.
Toate variantele de mai sus.
Pe vârful limbii, amar.
Q18: Celulele fotoreceptoare cu conuri:
Sunt ganglioni modificaţi.
Sunt absente în fovea centralis.
Sunt adaptate pentru vederea nocturnă.
Reprezintă stratul al şaptelea al retinei.
Sunt celule de asociţie.
Q19: 10. Referitor la acuitatea tactilă, este adevărat că:
la baza limbii are o valoare de 2 mm.
pe toată suprafaţa toracelui posterior este de 50 mm.
este aria tegumentară a cărei stimulare determină modificări în rata de descărcare a neuronilor respectivi.
se caracterizează prin pragul de percepere distinctă a două puncte diferite.
nici o variantă de mai sus.
Q20: Retina:
Se întinde posterior de corpul ciliar.
Are pata oarbă situată în dreptul axului vizual.
Pata galbenă este situată medial şi inferior de pata oarbă.
Toate variantele de mai sus.
Nici o variantă de mai sus.
Q21: La polul bazai al celulelor gustative sosesc terminaţiile nervoase ale următorilor nervi:
V, VII, glosofaringian şi X
facial, IX şi trigemen
VII, IX şi vag
facial, hipoglos şi vag
III, VII, IX şi X
Q22: Aparatul dioptrie:
Este format din cornee, cu o putere de refracţie de aproximativ 20 de dioptrii.
Este format din cristalin şi coroidă.
Poate fi considerat o lentilă convergentă cu o putere totală de aproximativ 60 de dioptrii.
Aparatul dioptrie are centrul optic la 6 mm în faţa retinei.
Faţa anterioară a cristalinului are cea mai mare putere de refracţie.
Q23: Despre mugurii gustativi, următoarele afirmaţii sunt corecte, cu excepţia:
Celulele receptoare ale mugurilor gustativi se depolarizează la contactul cu substanţele volatile.
Pentru a se depolariza, membrana microvililor deschid canale ionice, care permit pătrunderea ionilor de sodiu.
Substanţele chimice se leagă de moleculele proteice receptoare.
Moleculele proteice receptoare pătrund în membrana microvililor.
Gustul pentru sărat se poate percepe pe vârful limbii.
Q24: Afirmaţia falsă referitoare la receptorii termici este următoarea:
Sunt terminaţii nervoase libere, cu diametrul mic.
Receptorii pentru cald îi depăşesc numeric pe cei pentru rece.
Sunt terminaţii nervoase libere, provenite din dendrita protoneuronului situat în ganglionul spinal.
Reprezintă segmentul periferic.
Terminaţiile nervoase sunt nemielinizate.
Q25: Celulele fotoreceptoare cu bastonaş:
La nivelul petei oarbe se găsesc mai multe decât celulele fotoreceptoare cu conuri.
Reprezintă al optulea strat al retinei.
Fac sinapsă cu celulele multipolare şi reprezintă primul neuron.
Sunt în număr de 6-7 milioane.
Sunt mai numeroase în fovea centralis.
Q26: Referitor la butonul olfactiv sunt false următoarele, cu excepţia:
Este prevăzut cu microvili.
Continuă dendrită neuronului bipolar.
Străbate lama ciuruită a etmoidului.
Se mai numeşte şi bulb olfactiv.
Nici o variantă de mai sus.
Q27: Despre tunica medie putem spime că:
Este tunica fibroasă a globului ocular.
Inervaţia parasimpatică determină bombarea cristalinului.
Fibrele circulare ale muşchiului ciliar sunt inervate simpatic.
Irisul prezintă în mijloc im orificiu prin care iese nervul optic.
risul permite acomodarea cristalinului.
Q28: Dintre următoarele afirmaţii, una este adevărată:
Celulele bipolare au o dendrită ramificată, care se termină cu vezicule numite butoni olfactivi.
O substanţă trebuie să fie volatilă pentru a traversa stratul de mucus al cavităţii nazale.
Receptorii analizatorului olfactiv ocupă partea posteroinferioară a foselor nazale.
Omul distinge până la zece mii de mirosuri diferite.
O substanţă trebuie să fîe sapidă şi să ajungă în nări pentru a putea fi mirosită.
Q29: în legătură cu tunica externă, afirmaţia corectă este:
Corneea este transparentă, este traversată de vase de sânge şi fibre nervoase.
Sclerotica reprezintă 4/6 din tunica fibroasă.
Corneea transparentă este considerată mediu refringent
Pe sclerotică se inseră muşchii intrinseci ai globului ocular.
Posterior, sclerotica este perforată de nervul optic, care intră în globul ocular.
Q30: Afirmaţia falsă în legătura cu receptorii dureroşi este următoarea:
în principal sunt terminaţii nervoase libere.
Receptorii pentru durere se adaptează repede.
Receptorii tactili, stimulaţi excesiv pot fi receptori pentru durere.
Sunt stimulaţi de trei categorii de factori-mecanici, termici şi chimici.
Sunt terminaţii nervoase libere, provenite din dendrita protoneuronului situat în ganglionul spinal.
Q31: Epidermul este:
un epiteliu unistratificat necheratinizat.
format din strat papilar şi strat dermic.
hrănit prin difuziune din lichidul intracelular.
un epiteliu unistratificat cheratinizat.
alcătuit dintr-un strat germinativ şi unul comos.
Q32: Despre analizatori nu sunt adevărate următoarele afirmaţii, cu excepţia:
Segmentul periferic are funcţia de a transmite impulsul nervos, prin intermediul căilor de conducere, la creier.
La nivelul segmentului intermediar, stimulii sunt transformaţi în senzaţii specifice.
Segmentul intermediar este format şi din căi ascendente indirecte, prin care impulsurile sunt conduse lent şi proiectate cortical, în mod specific şi difuz.
Segmentul intermediar este format din căi nervoase ascendente directe şi indirecte, prin care impulsul nervos este transmis la scoarţa cerebrală.
Segmentul periferic percepe o formă,de energie sub formă de stimuli.
Q33: Celulele mitrale:
Intră în alcătuirea valvei mitrale.
Fac sinapsă cu neuronii multipolari.
Reprezintă al IlI-lea neuron al căii olfactive.
Fac sinapsă cu axonii celulelor bipolare de la nivelul butonului olfactiv.
Nici o variantă de mai sus.
Q34: Când ochiul priveşte la distanţă mai mare de 6 metri:
Ligamentul suspensor este relaxat.
Cristalinul se bombează.
Muşchiul ciliar se contractă.
Cristaloida este în tensiune.
Puterea de convergenţă creşte la valoarea maximă.
Q35: Următoarele căi de conducere au al treilea neuron în talamus:
Calea sensibilităţii proprioceptive de control al mişcării.
Calea sensibilităţii olfactive.
Calea analizatorului gustativ.
Calea auditivă.
Calea vizuală.
Q36: Mediile refringente sunt:
Umoarea apoasă, sclerotica, cristalinul, corpul vitros.
Umoarea apoasă, retina, cristalinul, irisul, corpul vitros.
Corpul vitros, cristalinul, irisul, umoarea apoasă.
Corpul vitros, cristalinul, umoarea apoasă, coroida transparentă.
Nici o variantă de mai sus.
Q37: Axonii următoarelor căi, respectiv tracturi ale sensibilităţii se încrucişează:
Calea sensibilităţii kinestezice, calea sensibilităţii proprioceptive de control al mişcării şi calea gustativă.
Calea gustativă, tractul spinocerebelos ventral şi calea sensibilităţii kinestezice.
Calea sensibilităţii gustative, tractul spinocerebelos dorsal şi calea sensibilităţii kinestezice.
Calea sensibilităţii gustative şi tractul spinocerebelos ventral.
Calea sensibilităţii gusative şi calea sensibilităţii kinestezice.
Q38: în structura mugurilor gustativi găsim următoarele elemente, cu excepţia:
Celule receptoare gustative
Celule de susţinere
Fibre nervoase
Microvili
Epiteliu lingual
Q39: în legătură cu receptorii kinestezici putem spune următoarele:
Corpusculii Vater-Pacini sunt identici cu cei din piele.
Corpusculii neurotendinoşi Golgi sunt situaţi la joncţiunea articulaţie-ligament.
Corpusculii neurotendinoşi Golgi asigură sensibilitatea dureroasă.
Terminaţiile nervoase libere se ramifică pe partea profundă a articulaţiei.
Corpusculii neurotendinoşi Golgi sunt diseminaţi printre fibrele musculare striate.
Bibliografie:
Asist. Univ. Dr. Doru Selagea - BIOLOGIE TESTE ADMITERE FACULTATEA DE MEDICINĂ “CAROL DAVILA” BUCUREŞTI
Dan Cristescu, Carmen Salavastru, Bogdan Voiculescu, Cezar Th. Niculescu, Radu Carmaciu - "Biologie", Manual pentu clasa a XI-a, Editura Corint