Teste grila - Școala Postliceală Sanitară - Teste grila Colegiu - Biologie

Testul grila online il gasiti aici (trebuie sa aveti cont).

Q1: Sistola atrială:

    durează 0,7 s
    asigură umplerea ventriculară
    coincide cu sistola ventriculară
    se datorează relaxării miocardului
    pe durata ei, atriile sunt cavităţi complet închise

Q2: Canalul toracic:

    este mai lung decât aorta asecendentă
    este mai dilatat pe întregul traiect
    transportă sângele în vena jugulară internă
    urcă în torace posterior de coloana vertebrală
    e situat anterior de aortă

Q3: Deschiderea valvelor atrioventriculare se produce:

    odată cu contracţia atrială
    în timpul contracţiei izovolumetrice
    când presiunea atrială cade sub cea ventriculară
    când presiunea ventriculară creşte peste valoarea celei atriale
    odată cu zgomotul I

Q4: In splină se depozitează un volum de sânge de circa:

    5-10 ml
    50-100 ml
    200-300 ml
    500-800 ml
    1000-1500ml

Q5: Fonocardiograma reprezintă înregistarea:

    biocurenţilor miocardici
    zgomotelor cardiace
    pulsului cardiac
    şocului apexian
    repolarizării cardiace

Q6: In timpul diastolei generale a inimii:

    presiunea atrială se măreşte
    volumul ventricular scade
    sângele curge din atrii în ventriculi
    sângele trece în aortă
    aorta se relaxează

Q7: In timpul diastolei atriale:

    presiunea din atrii creşte
    volumul atrial se menţine constant
    valvele atrioventriculare rămân închise
    valvele semilunare rămân închise
    sângele poate trece din atrii în ventriculi

Q8: Cea mai mare valoare a vitezei sângelui se înregistrează în:

    aortă
    arterele mari
    capilare
    venele mari
    vena cavă inferioară

Q9: Debutul fazei de ejecţie este marcat de:

    creşterea presiunii din atrii
    deschiderea valvelor mitrale
    deschiderea valvelor aortice
    închiderea valvei tricuspide
    închiderea valvelor semilunare

Q10: Venele sunt distensibile datorită:

    presei abdominale
    prezenţei valvulelor
    cantităţii mici de ţesut muscular neted
    cantităţii mari de ţesut elastic
    funcţiei de pompă a inimii

Q11: Reprezintă ramuri ale aortei toracice:

    arterele coronare
    arterele carotide comune
    arterele axilare
    arterele pericardice
    trunchiul celiac

Q12: Nu este conectată direct cu inima:

    vena cavă superioară
    vena cavă inferioară
    aorta
    vena portă
    artera pulmonară

Q13: La nivelul membrelor superioare, refluxul sanguin este împiedicat de:

    pompa musculară
    gravitaţie
    masajul pulsatil exercitat de artere
    aspiraţia toracică
    valvele venoase

Q14: Valva mitrală:

    se deschide în sistola ventriculară
    asigură expulzia sângelui în aortă
    asigură trecerea sângelui în atrii
    este deschisă în timpul sistolei atriale
    separă atriul stâng de atriul drept

Q15: Cel mai mare colector limfatic:

    se numeşte cisterna chyli
    se termină la nivelul vertebrei L2
    e prevăzut cu valve
    colectează limfa din pătrimea dreaptă superioară a corpului
    are o limgime de 1- 2 cm

Q16: Sfigmograma:

    reprezintă expansiunea ritmică a peretelui inimii
    oferă informaţii despre artere
    permite evaluarea pulsului din vene
    asigură înregistrarea zgomotelor inimii
    reprezintă înregistrarea grafică a biocurenţilor inimii

Q17: Artera iliacă internă poate vasculariza următoarele cu excepţia:

    uter
    sigmoid
    vagin
    vulvă
    prostată

Q18: Sistemul de conducere al inimii include următoarele cu excepţia:

    sept interartrial
    nod sinoatrial
    nod atrioventricular
    fibre Purkinje
    fascicul Hiss

Q19: Centrul de automatism cu cea mai mică frecvenţă de descărcare este:

    nodul sinusal
    atriul stâng
    nodul atrioventricular
    ventriculul stâng
    reţeaua Purkinje

Q20: Ritmul joncţional:

    are o frecvenţă de 40 impulsuri/min
    conduce inima în cazul întreruperii conducerii atrioventriculare
    conduce în mod normal inima
    este generat de nodul sinusal
    e produs în fasciculul Hiss

Q21: Capilarele limfatice:

    au structură asemănătoare venelor
    au pe traseu ganglioni limfatici
    sunt vase de tip terminal
    sunt prevăzute cu valvule semilunare
    se pot vede cu ochiul liber sub piele

Q22: Ganglionii limfatici:

    sunt ganglioni senzitivi
    produc limfocite
    se află pe traseul venelor
    ajung în final în două colectoare mari
    conţin capilare limfatice

Q23: Artera mezenterică inferioară nu vascularizează:

    ileonul
    colonul descendent
    sigmoidul
    partea superioară a rectului
    partea stângă a colonului transvers

Q24: Elasticitatea vasculară:

    amplifică tensiunea arterială în sistolă
    permite curgerea scadată a sângelui
    este maximă la nivel capilar
    scade cu vârsta
    nu influenţează tensiunea arterială în diastolă

Q25: La nivelul inimii nu se produce tetanizarea deoarece:

    stimulul este generat chiar în inimă
    în sistolă inima se află în perioada refractară absolută
    miocardul este un sinciţiu funcţional
    scoasă din corp, inima continuă să bată
    nodul sinusal are cea mai rapidă frecvenţă de descărcare

Q26: Rolurile splinei includ următoarele cu excepţia:

    produce limfocite
    produce eritrocite
    distruge hematiile bătrâne
    depozitează sânge
    intervine în metabolismul fierului

Q27: Debitul cardiac se reduce în condiţii de:

    febră
    sarcină
    stimulare vagală
    efort fizic
    altitudine mare

Q28: In structura venei porte intră venele:

    mezenterică superioară, hepatică, gastrică
    mezenterică superioară, mezenterică inferioară, iliacă internă
    mezenterică superioară, mezenterică inferioară,splenică
    mezenterică superioară, cavă inferioară, splenică
    mezenterică inferioară, slenică, hepatică

Q29: Sinusul carotidian:

    se desprinde din trunchiul brahiocefalic
    se află la nivelul marginii inferioare a cartilajului tiroidian
    conţine receptori
    este un corpuscul
    se află la bifurcaţia aortei

Q30: Cauza principală a întoarcerii venoase este:

    activitatea pompei cardiace
    pompa musculară
    gravitaţia
    masajul pulsatil exercitat de artere
    aspiraţia toracică

Q31: Debitul cardiac nu este influenţat de:

    volumul bătaie
    frecvenţa cardiacă
    forţa contracţiei ventriculare
    presiunea arterială
    presiunea venoasă

Q32: Volumul filtrării capilare este de circa:

    1 ml/zi
    15 ml/zi
    16 ml/min
    500 ml/min
    1500 ml/min

Q33: In timpul contracţiei izovolumetrice:

    presiunea ventriculară este constantă
    volumul ventricular se reduce
    atriile se relaxează
    valvele semilunare se deschid
    începe umplerea ventriculară

Q34: Presiunea arterială:

    este maximă în sistolă
    scade pe măsură ce debitul cardiac creşte
    are valoarea de 130 mm Hg în sistolă
    creşte pe măsură ce ne îndepărtăm de inimă
    are valori apropiate de ale presiunii atmosferice

Q35: Vena cavă inferioară:

    colectează sângele adus de venele jugulare
    continuă vena subclaviculară
    adună sângele de la membrele superioare
    urcă la dreapta coloanei vertebrale
    se termină în atriul stâng

Q36: Conexiunea electrică dintre atrii şi ventriculi este reprezentată de:

    nodul sinoatrial
    valvele atrioventriculare
    trabecule
    nodul atrioventricular
    aortă

Q37: Valvele semilunare:

    se deschid în sistolă
    permit trecerea sîngelui în ventriculi
    asigură umplerea atrială
    se deschid în diastolă
    împiedică revenirea sângelui în atrii

Q38: Are origine în arcul aortic:

    artera coronară
    artera carotidă comună stângă
    artera bronşică
    artera hepatică
    trunchiul celiac

Q39: Circulaţia pulmonară are originea în:

    plămân
    aortă
    ventricul drept
    atriu stâng
    venele pulmonare

Q40: Vena splenică transportă sângele splenic în:

    vena cavă superioară
    vena cavă inferioară
    vena portă
    vena pulmonară
    trunchiul brahiocefalic