Teste grila - Școala Postliceală Sanitară - Teste grila chirurgie generală

Testul grila online il gasiti aici (trebuie sa aveti cont).

1. Dozele de atropină utilizate in fibrilaţia ventriculara sunt:

    3 fiole o singura data
    cite o fiola repetata la 3 minute
    0,02 mg/kg. corp la prima doza
    nici una de mai sus
    fara restricţie

2. Semnele clinice de şoc includ următoarele, cu excepţia:

    scăderea TA (sistolice < 90 mmHg şi ta medii < 50-60 mmHg);
    tahicardie;
    tahipnee;
    creşterea debitului urinar cu poliurie;
    alterarea stării de conştienţă, până la comă

3. Succesiunea corecta a acţiunilor in cadrul resuscitării la adult este :

    verificarea stării de conştienta, eliberarea cailor aeriene, verificarea respiraţiei, verificarea circulaţiei, efectuarea respiraţiei artificiale si a masajului cardiac
    verificarea respiraţiei, verificarea circulaţiei, efectuarea respiraţiei artificiale si masajului cardiac, verificarea stării de conştienta
    verificarea stării de conştienta, eliberarea cailor aeriene, verificarea respiraţiei, efectuarea compresiilor toracice externe, efectuarea ventilaţiilor
    verificarea stării de conştienta, eliberarea cailor aeriene, verificarea respiraţiei, verificarea circulaţiei, efectuarea compresiilor toracice externe
    eliberarea zonei si chemarea ambulantei

4. Intervenţiile asistententului medical în caz de vărsături sunt:

    se vor da instrucţiuni simple de tipul: „mestecaţi, înghiţiţi”
    aplicarea manevrelor de dezobstrucţie a CAS la nevoie (Heimlich)
    poziţionarea pacientului
    teste toxicologice
    investigaţii paraclinice

5. Cardioversia electrica sincrona implica:

    aplicarea unui soc sincron cu unda P
    convertirea tahicardiei ventriculare fara puls in tahicardie ventriculara cu puls
    aplicarea unui soc sincron cu unda R
    aplicarea unui soc sincron cu unda T
    toate răspunsurile sunt corecte

6. Contraindicaţiile heparinoterapiei sunt reprezentate de următoarele, cu excepţia:

    ulcer peptic hemoragic/activ recent;
    insuficienţa hepatică sau renală severă;
    embolia pulmonară certă/foarte probabilă;
    endocardită infecţioasă;
    act chirurgical major recent

7. Primul gest care trebuie făcut la un pacient inconştient este:

    auscultaţia toracelui cu stetoscopul
    începerea masajului cardiac
    eliberarea căilor aeriene
    măsurarea tensiunii arteriale
    toate cele de mai sus

8. Defibrilatoarele externe automate pot fi utilizate de către:

    personal cu pregătire medicala
    salvator laic
    personal paramedical
    toate de mai sus
    personalul din serviciile de terapie intensiva

9. Intervenţiile de nursing pentru menţinerea permeabilităţii căilor aeriene la pacientul comatos constau din următoarele, cu excepţia:

    controlul cavităţii bucale şi îndepărtarea eventualelor proteze dentare;
    introducerea unei canule oro-faringiene pentru a preveni obstruarea căilor aeriene superioare prin căderea bazei limbii şi închiderea glotei;
    plasarea pacientului în poziţia de siguranţă în decubit dorsal;
    la pacienţii cu sindrom de hipertensiune intracraniană, ridicarea căpătâiului patului la 45° pentru a preveni aspirarea secreţiilor în căile aeriene inferioare;
    aspirarea repetată a secreţiilor faringiene, la interval de 15-20 min.

10. Manevra Heimlich se efectuează în cadrul protocolului de resuscitare cardiorespiratorie în cazul:

    tuturor pacienţilor resucitaţi, indiferent de cauza opririi cardiace;
    tuturor pacienţilor resucitaţi, indiferent de cauza opririi respiratorii;
    în cazul suspiciunii producerii opririi respiratorii prin aspirarea unui corp străin;
    înainte de instituirea intubaţiei orotraheale;
    înainte de instituirea aspiraţiei bronşice.

11. Peritonita:

    se asociază de la început cu distensie abdominală importantă;
    nu se asociază cu distensie abdominală nici măcar în stadiile tardive;
    se asociază cu apărare musculară sau contractură;
    dacă este primitivă, atunci este în mod caracteristic plurimicrobiană;
    dacă este secundară, nu necesită tratament chirurgical.

12. Firele de sutură chirurgicală disponibile chirurgical sunt identificate pe baza caracteristicilor de mai jos, cu excepţia:

    monofilament sau împletit;
    resorbabil sau neresorbabil;
    volumul firului;
    grosimea firului;
    prezenţa sau absenţa unui ac şi caracteristicile acestuia

13. Semnele generale, comune tuturor hemoragiilor, includ următoarele, cu excepţia:

    paloarea mucoaselor şi tegumentelor;
    răcirea extremităţilor;
    diaree
    respiraţia rapidă şi superficială;
    agitaţie sau obnubilare

14. Pregătirea pacientului pentru fibrobronhoscopie presupune utilizarea următoarelor substanţe, cu excepţia:

    lidocaină;
    xilină;
    dormicum;
    propranolol;
    midazolam

15. Evaluarea respiraţiei la un pacient inconştient se va face:

    timp de 10 sec
    punând mana pe toracele pacientului
    după ce luam pulsul
    timp de 1 min
    ascultând cu stetoscopul

16. Pustula maligna este produsa prin infectarea pe cale:

    digestiva;
    tegumentara;
    respiratorie;
    pe oricare din cale;
    cale limfatica sau sanguina.

17. Tratamentul specific al şocului anafilactic implică următoarele intervenţii, cu excepţia:

    menţinerea libertăţii căilor aeriene superioare şi oxigenoterapie (o2 100%);
    nitroglicerină s.l. continuat cu p.i.v. 5-10 mcg/kgcorp/min;
    adrenalină 0,05 -0,1 mg i.v/ pe sonda de iot., repetat la 1-5 min, până la 1-2 mg în 60 min;
    umplere rapidă a patului vascular (1000-2000 ml ser fiziologic, ringer lactat ± coloizi 500 ml pentru expandare volemică);
    corticosteroizi parenteral: hhc 2000 mg i.v., metilpredmsolon 1000 mg i.v.

18. Care din procedeele de mai jos pot efectua hemostaza definitiva?

    perfuzii cu ser fiziologic si glucozat 5-10%;
    administrarea de hemostatice: vitamina k, venostat, adrenostazin;
    ligatura si sutura vaselor;
    aşezarea bolnavului in poziţie trendelenburg;
    transfuzii si administrare de plasma proaspata.

19. Traumatismele prin explozie:

    sunt asociate cu leziuni cu atât mai severe cu cât distanţa pacientului faţă de sediul exploziei este mai mare;
    care se produc în spaţii închise (ex. pivniţe, beciuri, galerii de mină, etc.) sunt mult mai severe comparativ cu cele produse în spaţii deschise, la aceeaşi intensitate a exploziei;
    produc leziuni doar prin unda de şoc primară (suflul exploziei);
    la aceeaşi intensitate a exploziei şi distanţă faţă de locul exploziei, leziunile sunt mult mai severe dacă traumatismul se produce în aer atmosferic decât dacă se produc sub apă;
    examenul computer-tomografic nu este necesar

20. Se transportă cu ajutorul căruciorului rulant:

    pacienţi în şoc hipovolemic
    pacientul comatos neintubat
    pacienţii cu impotenţă funcţională a membrului inferior drept sau stâng
    abdomenul acut chirurgical
    pacientul comatos intubat

21. Următoarea afirmaţie pentru pacingul transcutanat extern este corecta:

    este o metoda de tratare bradicardiilor
    se foloseşte in cazul apariţiei manifestărilor adverse ale bradicardiilor
    aplicarea pacingului poate fi dureroasa, necesitând analgezie si sedare
    toate de mai sus

22. La un pacient inconştient, cu obstrucţie de cai aeriene se efectuează:

    compresiuni toracice
    compresiuni abdominale
    cautarea corpului străin
    stimularea tusei
    administrarea oxigenului

23. In îngrijirea postoperatorie a unui pacient cu nefrectomie asistenta medicală are ca prioritate în îngrijire:

    măsurarea debitului urinar, orar;
    prevenirea întoarcerii pacientului pe partea operată;
    să fixeze bine tuburile de dren.
    reluarea hidratării
    combaterea durerii

24. Raportat la mecanismul patogenic şi circumstanţele etiologice ale şocului, ne referim la insuficienţa de pompă a inimii ca fiind primitivă, cu termenul:

    tamponada cardiacă;
    tromboembolism pulmonar;
    şoc cardiogen;
    embolia pulmonară masivă;
    pneumotoraxul sufocant.

25. Socul distributiv, produs prin vasodilataţia sistemică indusă de eliberarea unor mediatori sistemici vasoactivi (rezultaţi din agresiunea inflamatorie, eliberaţi de bacteriile circulante, endotoxinele bacteriene) este definit prin termenul de şoc:

    septic;
    impur;
    anafilactic;
    pur;
    pseudohipovolemic

26. Îngrijirile chirurgicale la domiciliu care pot fi efectuate de asistentul medical, la indicaţia medicului sunt:

    măsurarea glicemiei cu glucometrul
    clisma evacuatorie
    îngrijirea escarelor
    recoltare de sânge, urină pentru investigaţii
    alimentaţia pasivă

27. Metoda terapeutică de corecţie a hipoxiei, constând în suplimentarea cu oxigen a aerului atmosferic inspirat este denumită:

    pulsoximetrie;
    oxigenoterapie;
    ventilaţie asistată;
    ventilaţie mecanică;
    traheostomie.

28. Pregătirea colonului este necesară în caz de, cu excepţia:

    colonoscopie;
    rectoscopie;
    radiografie abdominala pe gol;
    intervenţii chirurgicale pe diverse segmente ale colonului;
    clisma baritată

29. Colecistita acută litiazică:

    este determinată de obstrucţia canalului hepatic comun de către un calcul;
    inflamaţia colecistului este de la început şi în toate cazurile datorată infecţiei bacteriene;
    trebuie tratată de la debut cu tubaj duodenal cu administrare de ulei de măsline şi suc de lămâie;
    nu trebuie niciodată tratată chirurgical;
    prezintă caracteristic semnul Murphy.

30. Scăderea volumului circulant este caracteristica şocului:

    cardiogen
    hipovolemic
    anafilactic
    septic

31. Tratamentul specific al şocului septic implică următoarele intervenţii, cu excepţia:

    adrenalină 0,05 -0,1 mg i.v/ pe sonda de iot., repetat la 1-5 min, până la 1-2 mg în 60 min;
    antibioterapie “empirică” până la izolarea germenului cuzal şi obţinerea antibiogramei specifice (aminoglicozid, cefalosporină, ± metronidazol);
    refacerea volemiei (cristaloizi, apoi şi coloizi);
    creşterea rvp: noradrenalină 1-2 pg/kg/min;
    suport inotrop pozitiv nondigitalic (dopamină 15-20 y/kg/min).

32. Când incizia este singurul act al unei intervenţii operatorii?

    incizia făcută pentru golirea unei colecţii purulente;
    extirparea unei tumori abdominale;
    pătrunderea intr-o cavitate naturala;
    efectuarea unei intervenţii estetice;
    nici una de mai sus.

33. Unde aplicam garoul in cazul unei plăgi in 1/3 medie a coapsei drepte, din care tasneste sângele roşu aprins, in jeturi discontinue?

    la rădăcină coapsei:
    deasupra plăgii;
    dedesubtul plăgii:
    peste pansamentul aplicat la nivelul plăgii;
    toate cele de mai sus sunt adevarate in cazul prezentat deoarece sangerarea provine din capilare si vene de calibru redus.

34. Flematemeza:

    reprezintă exteriorizarea prin vărsătură a hemoragiei produse în tubul digestiv distal de unghiul Treitz;
    are indice de gravitate crescut faţă de melenă;
    reprezintă hemoragia de origine bronho-pulmonară exteriorizată la nivelul căilor respiratorii superioare;
    exteriorizează sânge aerat, spumos, roşu aprins;
    reprezintă sângerare exteriorizată prin căile biliare cu punct de plecare hepatic.

35. Pentru pacientul inconştient care respira, primul gest terapeutic este:

    pozitia laterala de siguranţa
    10 insuflaţii
    30 de compresiuni toracice
    cicluri de cate 30 compresii toracice: 2 insuflaţii
    nici un răspuns corect

36. In cazul unui abces cald, unde se face incizia?

    la locul de maxima fluctuenta;
    in partea cea mai decliva;
    transversal sau longitudinal in funtie de regiune;
    central;
    toate de mai sus.

37. Hemoragiile interne pot fi:

    hematemeză;
    hemobilie;
    epistaxis;
    hemartroză;
    hemoptizie.

38. O hemoragie digestiva superioara de 500-1000 ml, puls 100/minut, Hb = 8 - 10 g%, hematocrit 30 - 35% este:

    asimptomatica;
    asimptomatica numai in clmostatism, de gravitate medie;
    are semne clinice caracterizate prin tahicardie, transpiraţii reci, ameţeli, paloare accentuata;
    are semne caracteristice socului hemoragie;
    nu necesita tratament.

39. Traumatismele splinei:

    se pot asocia cu hemoperitoneu;
    sunt mai rare la persoanele cu splenomegalie;
    cel mai frecvent nu necesită intervenţie chirurgicală
    prezintă balans mediastinal;
    au caracteristic semn virchoff-troissier

40. Menoragia şi metroragia sunt:

    tulburări urinare
    tulburări digestive
    modificări ale ritmului şi fluxului menstrual
    sinonime cu leucoreea
    manifestări ale aparatului respirator

41. Cel mai frecvent ritm întâlnit la stopul cardio-respirator la adulţi este:

    activitate electrica fara puls
    fibrilaţia atrială
    asistolia
    fibrilaţia ventriculară
    tahicardia supraventriculara

42. Pansamentul gras (vaselinat) este indicat în caz de:

    plăgi asociate leziunilor osoase;
    leziuni sângerânde;
    plăgi inflamate;
    arsuri;
    plăgi infectate

43. îngrijirea pacientului dializat presupune:

    aport hidric necondiţionat cantitativ
    restricţie de k în caz de oligurie (alimente bogate în k - ciocolată, banane, etc.)
    nu consumă lichide după ora 22
    igiena strictă, aplicare de creme protectoare la nivelul orificiului anal
    va fi trezit în cursul nopţii la ore fixe (o dată sau de 2 ori pe noapte) pentru a urina

44. Ce intelegem prin incizie?

    extirparea unui tesut;
    secţionarea unui tesut;
    pătrunderea intr-o cavitate naturala;
    golirea unei colecţii purulente;
    nici una de mai sus.

45. Un garou aplicat dedesubtul plalgii, in cazul unei hemoragii arteriale, poate produce:

    oprirea hemoragiei;
    continuarea si exacerbarea sangerarii;
    soc de garou;
    gangrena membrului respectiv;
    ischemia de decubit.

46. Care este semnul caracteristic al generaliziini contracturii in tetanos?

    tulburările respiratorii;
    contractura maseterina si trismus;
    dureri abdominale;
    tulburări sfincteriene;
    fotofobia.

47. Foaia de observaţie chirurgicală:

    este complet diferită de foaia de observaţie cardiologică;
    este identică cu foaia de observaţie cardiologică;
    nu trebuie să conţină datele de identificare ale bolnavului, pentru a asigura dreptul la confidenţialitate al bolnavului;
    include evoluţia zilnică a bolnavului;
    nici una de mai sus.

48. Abcesul cald este:

    infecţie purulenta bine delimitată;
    infecţie difuza;
    infecţie generalizata;
    infecţie cu bacilul tuberculozei;
    nici una de mai sus.

49. Hemoperitoneul reprezintă:

    prezenţa de sânge în cavitatea peritoneală;
    prezenţa de aer în cavitatea peritoneală;
    prezenţa de sânge în cavitatea pleurală;
    prezenţa de sânge în cavitatea pericardică;
    prezenţa de aer în cavitatea pleurală

50. Traumatismul abdominal este penetrant dacă:

    există soluţie de continuitate la nivelul pielii;
    există leziune a unui viscer intraabdominal;
    leziunea interesează peritoneul parietal;
    prezintă sdr. morell-lavalle;
    există pneumoperitoneu.

51. Clasificarea statusului fizic asa („american society of anestesiologists”) cuprinde:

    risc 6: bolnav cu stare de sănătate normală
    risc 3: pacient donor de organe (decerebrat)
    risc 4: bolnav cu boală sistemică severă care determină incapacitate şi pune viaţa bolnavului în pericol
    risc 0: intervenţie chirurgicală în urgenţă
    risc 2: bolnav muribund, la care nu se prevede o supravieţuire mai mare de 24 ore cu sau fără intervenţie chirurgicală

52. Obiectivele terapeutice din embolia pulmonară masivă sunt reprezentate de următoarele, cu excepţia:

    susţinerea funcţiilor vitale;
    hemostatice;
    limitarea extinderii trombozei;
    reducerea consecinţelor funcţionale ale trombozei;
    prevenirea recurenţei emboliei pulmonare.